O plimbare scurta de vara

Pe la jumatatea saptamanii trecute, pentru ca betonul incepea sa friga iar mintea deja o lua razna pe campii satula de atat Bucuresti, am pus echipamentul de scufundari in a'batrana ( cainele pentru cine a mai urmarit povesti pe aici ) si dai bataie spre litoral pentru a dezlega sau lamuri ceva ce ma obsedeaza inca din copilarie: situatia portului roman tarziu-bizantin de la Kallatis. 

Prima oprire la Muzeul de istorie si arheologie Constanta pentru a lua ultimele periodice aparute si a sta de vorba cu vechi cunostinte. 

Cazarea a fost asigurata de camping-ul aflat la intrarea in Venus dinspre Saturn, camping ce nu era cu mult mai prejos decat stabilimentele similare din Vest. In rest litoralul romanesc pustiu si trist ca intr-un film postapocaliptic. 

Din camping spre Nord-Vest panorama se deschidea placuta spre camp. Din unduirea campului se itea mamelonul discret dar nu lipsit de frumusete a unui enorm tumul antic.

O vedere mai apropiata asupra tumulului...

Apa calda, marea relativ linistita, totul promitea o cercetare usoara ca o plimbare pe bulevard. Totul fusese atent studiat si restudiat in cele mai mici detalii: harti vechi sau noi, vederi din satelit, masuratori la scara, planuri. Trebuia sa fie doar o simpla formalitate. Doar o singura tristete plutea in aer: lipsa unui coechipier faceau dificile masuratorile precise subacvatice.
Cine s-ar fi gandit ca marea va avea claritatea ciorbei de burta? Unei maini intinse in apa nu-i distingeai degetele. Vizibilitatea sub un metru facea cercetarea aproape imposibila.

Doar peste 2 metrii adancime vizibilitatea se situa undeva la un metru...

... sau in zonele protejate de hula din spatele digurilor.

Rapane odihnindu-se... sau poate se imperecheau ... chiar astea cum o fac cand o fac? :) Gata, am studiat. Melcii astia sunt perversi rau de tot :D .

Cele doua zile de scufundari n-au fost lipsite de rezultate concrete. Cel mai mare castig a fost imaginea de ansamblu asupra situatiei de la fata locului ce a completat studiile de pe uscat. Rezultatele, concluziile, viziunea asupra cercetarilor viitoare asupra sitului vor fi prezentate cat de curand, intr-un material, pe celalalt blog. 

Cercetari subacvatice la Callatis

Un recent comentariu postat de unul din putinii cititori ai blogului si articolele fanteziste din Romania Libera si Jurnalul de acum aproape un an ( abia acum citit ) mi-au redesteptat un mai vechi interes: cercetarile subacvatice in zona anticului Kallatis ( Mangalia ).

Pentru ca in sezonul viitor am de gand sa reiau cercetarile subacvatice in aceasta zona ( primele tentative de acum vreo 10 ani nu s-au lasat cu rezultate spectaculoase din lipsa de echipament ) am redeschis dosarul Callatisului subacvatic. Informatiile adunate isi au cateva surse: doua articole publicate in Magazin Istoric, un mic fragment dintr-un ghid arheologic al Kallatisului, la care s-au adaugat, mai nou, o harta desenata in maniera piratilor de C.Scarlat si ( cu ajutorul lui Google Maps ) imagini din satelit a zonei de interes. O analiza critica a informatiilor prezentate de amintitele surse se impune pentru clarificarea situatiei. Incepem cu articolul publicat, in revista Magazin Istoric nr 9/1968, de marele numismat roman prof, dr Constantin Preda: "Arheologi in costume de scafandri" (vezi foto mai jos ) . Articolul, dupa o scurta introducere in cercetarile arheologice subacvatice pana la acel moment, vorbeste despre primele astfel de cercetari organizate in Romania care au debutat incepand cu vara anului 1967 la Mangalia. Cercetarile au fost efectuate de un colectiv format din C. Preda din partea Institutul de arheologie al Academiei, Cr. M. Vladescu si col E. Crintea din partea Muzeului Militar Central, ing V. Cosma din partea TVR si o echipa de scafandrii autonomi condusa de capitanul de marina C. Scarlat. Mai departe autorul face o trecere in revista a izvoarelor literare ce vorbesc despre portul antic al Callatisului si despre ( atentie ) digul protector al acestuia. Singura informatie concreta ( prezentata in articol ) fiind cea furnizata de calatorul J Wawrin in sec XV, citez "ruinele portului antic se aflau sub apa si se prezentau ca un zid mare, lat de aproximativ 30-40 de picioare ( cca 10-12 m ). Cu aceasta ocazie C Preda aminteste si de un "plan al Mangaliei" din 1924-1925 pe care digul ar fi inregistrat.

Mai departe in articol se vorbeste despre cercetarile efectuate in anul 1967 in " zona din preajma actualului oras Mangalia si satul 2 Mai: " In acest punct ( numai punct nu poate fi o zona ce se intinde pe sute de metrii ), la adancimea de 8 m si la o distanta de cca 700-800 m de tarm, paralel cu uscatul, se intinde de la nord la sud un dig de piatra, denumit de localnici "Zidul genovez", a carui parte superioara se ridica pana la cca un metru fata de nivelul apei. Desi s-a ajuns la cunoasterea traseului lui, pana acum nu s-au putut inca culege suficiente date care sa precizeze ca avem de-a face cu o formatie naturala sau cu o constructie realizata de mana omului". Informatiile furnizate de autor sunt foarte vagi ( specifice unei publicatii de popularizare si nu uneia stiintifice ) neajutand la localizarea digului aflat in discutie. O lumina in aceasta problema ar fi putut fi adusa de harta "pyrate style" a lui C Scarlat pe care actualii ziaristi uita sa aminteasca si din ce carte au cules-o pentru publicarea in articolele lor fanteziste. Trecand peste partea de articol ce vorbeste de obiecte mai mici sau mai mari descoperite cu ocazia acestor cercetari spre final ajungem si la descoperirea unei epave: "In acelas sector s-au descoperit si urmele unei ambarcatiuni construite in intregime din lemn. O parte insemnata fiind acoperita cu nisip, nu s-au putut inca stabili dimensiunile si tipul ei, nici daca este vorba de o corabie antica sau de una medievala". Aici se vede viziunea hollywoodiana a autorului si vadita sa nepricepere in domeniul epavelor antice :) ( mai lipsea scheletul comandantului, cu un plasture pe ochiul stang, tragand dintr-o pipa. Trebuie doar sa retinem descoperirea cu acea ocazie si a epavei unei ambarcatiuni de lemn ( cel mai probabil moderne ).

Al doilea articol, publicat tot in Magazin Istoric nr 4/1972, il are ca autor pe Vasile Cosma cel care participase la cercetarile mai sus amintite din partea TVR. Articolul domniei sale aduce cateva date noi: a participat la realizarea unor filmari submarine in 1966 pentru studioul "Alexandru Sahia" si la prospectiuni submarine in anii 1966-1968 in zona anticului Callatis. In cursul cercetarilor din 1967 autorul gaseste o epava antica, la o adancime ce nu depasea 10 metrii de pe care recupereaza un numar de 12 amfore. Nu se dau nici un fel de detalii privind localizare, se spune doar ca, citez, "am pornit spre Nord-Est" ( neclar de unde a pornit ) si ca epava se gaseste intr-o "zona nisipoasa, monotona". Avand in vedere numarul redus de amfore sunt valabile cel putin doua ipoteze: fie ne aflam in fata epavei unei ambarcatiuni de foarte mici dimensiuni, fie au fost recuperate doar o parte din amforele aflate pe epava restul ramanand acolo mai mult sau mai putin acoperite cu nisip. Interesant mi se pare ca anul gasirii epavei cu amfore este acelas cu anul in care se desfasurau cercetarile de care aminteste C Preda in articolul sau. dar acesta nu aminteste nimic de o epava cu amfore ci de una de lemn ( imposibil de a fi o epava antica! ). Acum ori renumitul arheolog a fost dezinformat cu niste povestiri de scafandrii sugubeti, ori cercetarile din acel an sau desfasurat in mai multe etape si organizari avand ca rezultat descoperirea a doua epave una antica si o alta moderna. Foarte interesant ar fi de gasit in arhiva TVR filmele facute cu acea ocazie sau documentarul regizorului Ion Bostan din 1964 "Callatis" care ar cuprinde si secvente subacvatice.

Ghidul arheologic al Callatisului, o brosura ce poate fi cumparata de la muzeul din Mangalia, vorbeste si el de portul "scufundat" al orasului antic, citez: " Callatisul a avut bineanteles si un port. Chiar istoricul Arrian ne informeaza ca aici se afla o asa-numita "statie" pentru corabii. Resturi ale fundatiei portului se pot cerceta, doar sub apele marii, pe o lungime de 80 m ( ! ) in mare, pornind de la plaja actuala spre sud, pana in dreptul satului 2 Mai". Si acest ghid furnizeaza doar informatii vagi si mai mult gresite sau incorecte ( vezi cei 80 m lungime ). Pentru informatii suplimentare si stiintifice am cautat in publicatia Muzeului Militar Central "Studii si materiale de muzeografie si istorie militara" ce isi incepe aparitia in 1968 in chiar anii cercetarilor subacvatice de la Mangalia la care Muzeul Militar si participa cu doi specialisti. Din nefericirie nici primul si nici urmatoarele numere din SMMIM nu contin nici macar cea mai mica informatie legata de aceste cercetari.

O raza de lumina in aceasta problema este adusa de harta lui C Scarlat care chiar daca este mai mult un desen "pyrate stylle" furnizeaza informatii indirecte asupra cercetarilor subacvatice din zona anticului Callatis efectuate in acei ani. Zona cercetata cu predilectie este cea aflata intre actualul Hotel President si 2 Mai. Aici sunt gasite si notate pe harta trei epave ( antice ) grecesti ( banuiesc ca identificarea lor s-a facut pe baza incarcaturii adica amfore stampilate grecesti ) si mai multe constructii aflate acum sub nivelul marii: dane, magazii, pavaje si alte constructii neidentificate. Nu este mentionata care formatiune/dig poarta denumirea de "zidul genovez". Harta lui C Scarlat, dupa parerea mea, indica existenta a doua porturi antice la Calatis: portul aflat in Nord in interiorul incintei fortificate si notat de mine pe harta cu A si portul sau mai bine zis complexul portuar din Sud ce se gasea in actuala zona a santierului naval - portul turistic- 2 Mai ( notat cu B ). Cele doua porturi erau protejate in antichitate de diguri acum submerse. Originea acestora, naturala sau artificiala, mi-ar place sa o lamuresc in sezonul viitor prin cercetari la fata locului. Cel mai tare ma atrage digul portului nordic A. Forma lui ( asa cum apara pe harta Scarlat ) ar lasa sa se intrevada o constructie artificiala sau cel putin partial artificiala. Portul nordic pare a apartine incintei romane tarzii ale carei ruine se pot vedea atat in partea de Nord a Mangaliei cat si extremitatea ei sudica la Hotel President. Aceasta incinta este cea figurata si pe Harta Scarlat. Pe harta google map sunt vizibile doua turnuri apartinand acestei incinte si notate ca atare iar traseul acesteia este marcat cu rosu. Tot google map lasa sa se intrevada in apa marii si ceva formatiuni stancoase ce sunt tentat sa le atribui acestui dig submers ( notate cu DN si incercuite cu galben pe harta google map detaliata ) fara a avea nici o confirmare de la fata locului ( pe aceasta sper sa o obtin vara viitoare ). Ramane de vezut si in ce masura constructia actualului dig din Nordul Mangaliei a afectat digul antic.

Portul Constanta la 1896 - situat pe locul portului antic al Tomisului ( sursa harta: Dobrogea, Bucuresti 1928 ).

Portul Sudic notat cu B, asa cum lasa sa se intrevada si descoperirile din acea zona ( amfore, epave ) ar apartine epocii grecesti-elenistice si probabil romane timpurii. Digurile (acum submerse ) ce-l aparau par a fi naturale sau in mare parte naturale ( D1, D2 notarea mea pe harta Scarlat ) sau artificale sau partial artificiale ( D3 de asemenea notarea mea pe harta Scarlat ). Originea naturala a acestor diguri nu ar trebui sa surprinda. Intemeierea coloniei grecesti nu s-a facut intamplator in acest loc ci tocmai pentru zona propice amenajarii unui port la fel ca si in cazul Histriei sau al Tomisului intemeiate in golfuri, ce le ofereau protectie navelor intr-o mare foarte putin ospitaliera. Zona portului B de la Callatis pare a fi o veche albie a unui rau acum disparut ( zona de varsare in mare ), poate chiar o albie disparuta a Dunarii intr-un moment geologic indepartat.

Aventura thassiana Ep 4

Ce pesti s-au lasat fotografiati la ei acasa ( A doua parte ).

Pentru ca prima parte a postarii despre fascinanta lume a adancurilor s-a bucurat de un "succes enorm", in ultima parte am redus semnificativ numarul fotografiilor si m-am decis sa nu va mai retin prea mult cu bataile mele de campi .

Imi place ideea bancului de pesti! Acest erou colectiv intrupat in sute/mii de atherine translucide si placide.

N-am sa insist decat cu acesti minunati, colorati si speriosi pesti perka ( Serranus scriba ). Priviti-l pe uriasul de mai jos, e convins ca s-a ascuns de obiectivul aparatului de fotografiat.

Mai jos, un perka timid si excesiv de prudent scruteaza vecinatatea de sub o piatra.

Poate si atras de coloritul lor am studiat nitel comportamentul acestor pesti. Sunt pesti ce traiesc de obicei in cupluri. Cand cuplul de perka se simte amenintat de o prezenta straina se pune la adapost sub pietre sau in cotloane. Dupa scurt timp este trimis sa cerceteze imediata vecinatate a ascunzisului cel mai mic ( si banuiesc mai fraier ) din cuplu: "bai pishpilica ia vezi daca a plecat dihania aia mare cu vizor si labe!".

O grota subacvatica pe cat de irezistibila pe atat de periculoasa. Un nene a zis ca ar fi casa unei murene, n-am vazut-o :(.

Multi m-a privesc cu ingaduinta superioara dar suficienta, cu care privesti un copil, ce-ti povesteste cu seriozitate de zmei si zane, atunci cand vorbesc de lumea de sub luciul apei. E singurul loc unde, inntr-un spatiu de cativa metrii cubi, pot sa traieasca libere sute de animale salbatice. Pe masura ce m-am scufundat in aceasta lume, singurul loc terestru natural in care poti traii sentimentul zborului individual prin propriile forte, am vazut frumusetea vietii cu alti ochi. Asa am inceput sa ma indepartez de pescuit. A fost o etapa intermediara cand pestii prinsi erau fotografiati trofeistic si eliberati. Acum pot sa-i fotografiez la ei acasa fara sa-i scot din mediul lor. Respectand marea si locuitorii ei iti respecti stramosii dar si viitorul! Stiu ca suna prost, proagandistic si neconvingator dar realitatea nu a sunat niciodata bine.

Aventura thassiana Ep 3

Ce pesti s-au lasat fotografiati la ei acasa ( Prima parte ).

Achizitionarea unui vizor subacvatic ( asa-i spun de cand eram copil si n-am sa-i spun altfel acum ) cu camera foto/video incorporata mi-a dat posibilitatea sa traduc povestile de felul: "bai sti cat de frumos e cand te scufunzi si inoti cu pestii!" in imagini ce reproduc lumea tacuta a adancurilor.

Dintr-un inceput vreau sa va spun ca acest echipament, desi digital, a ridicat ceva probleme si m-a facut sa simt aceleasi emotii ca-n vremurile aparatului foto cu film: rezultatul muncii se poate vedea doar la developare . Nu ai un obiectiv prin care sa privesti lumea si nu poti vedea pe loc daca fotografia "a iesit" sau nu. Filmele subacvatice HD sunt o alta poveste ce vor face obiectul unei alte postari viitoare. Sper sa realizez, atunci cand timpul o va permite, din cele multe inregistrari un mini film documentar subacvatic. Fotografia subacvatica e o poezie! Jocul luminii in apa, filtrul de lumina natural al apei, insolitul mediului, vietuitoarele marine-personaje incredibile dintr-o alta lume, culorile lipsite de orice idee sintetica, toate creeaza o atmosfera magica.

Tentatia de a va arata dintr-o data toate fotografiile fara explicatii cvasi-stiintifice e foarte mare. Cu toate astea am sa incerc pe cat posibil sa ofer si ceva informatii legate de aceste minunate vietuitoare marine pe masura ce ele apar in fotografii.

Am sa folosesc in principal numele grecesc al pestilor pentru ca acolo ma aflam :) .

Peisaj subacvatic cu actinii sau anemone (animale marine inferioare ) si un peste ce pare a fi un sparos ( diplodus anularis ), peste din familia doradelor.

Peisaj submarin cu actinii ( anemone ) si alge.

Vedere din canionul preferat pentru scufundari. Acolo stancile submarine formau un labirint cu versanti ( "inalti" de pana la 4-5 metrii ) si grote pline de vietuitoare marine.

Un banc de gopa sau poate gilos.

Banc placid de pesti intr-o zona cu nisip si iarba marina.

Vedere asupra tarmului in zona canionului subacvatic preferat pentru scufundari.

Burete de mare ceva arici de mare doua tipuri de animale marine la fel de interesante.

Trei ( cred ca ) gilos "cu dunga" ( Coris julis ).

Peisaj cu un animal marin interesant: castravetele de mare ( chestia aia mare si neagra ) si un peste pe care n-am reusit sa-l identific inca.

Banc de salpa ( sarpa salpa ) iesite la plimbare.

Vedere din "marele canion".

Banc de pesti superbi ( as inclina spre o identificare cu gilos - Thalassoma pavo ) care-mi amintesc de pestele neon foarte cunoscut de acvaristi.

Sunt cei mai frumosi pesti vazuti in Mediterana!

Aceiasi pesti albastru neon fotografiati dintr-un alt unghi.

Un melanouri ( Oblada melanoura ) intr-un desert subacvatic.

Un timid si colorat perka ( Serranus scriba ) plimbandu-se pe fundul marii.

Banc de Atherina sau invazia pestilor transparenti.

Peisaj subacvatic stancos.

Atherina la marginea "marelui canion".

P'asta ( desi e simpatic ) n-am aflat inca cum il cheama :( .

O superba anemona marina.

Si incheiem seara cu doi sargos ( familia doradelor ) la plimbare.