Reclame ! ! !

O moneda bizantina de la Focas si mai multe povesti

Ca sa mai uitam de frigul de afara azi va invit la o poveste care incepe in insorita Grecie. In urma cu vreo cativa ani imi faceam concediul pe malul insulei Thassos. De ce i se mai spune si insula de smarald puteti sa va dati seama si din fotografia de mai jos.

Pe insula se gaseste si orasul-cetate antica Thassos una din cele mai vechi si renumite orase ale antichitatii grecesti. Pe locul acestuia gasindu-se in prezent orasul Limenas la marginea caruia alesesem sa-mi petrec concediul, facand scufundari ssi indopandu-ma cu fructe de mare.

Pe malul unuia din golfurile in care-mi petreceam timpul am gasit o moneda bizantina. Trebuie spus ca in apropierea golfului se aflau si ruinele unei basilici crestine relativ proaspat sapata de arheologi.

O parte din pamantul rezultat in urma sapaturii fusese aruncat in apele golfului asa probabil explicandu-se prezenta monedei bizantine in acel loc.

Moneda, emisa de imparatul bizantin Focas ( 602 - 610 ), este din bronz si are un diametru maxim de 32 mm. Starea de conservare este destul de proasta, coroziunea accentuata datorandu-se vecinatatii apei sarate a marii.

Pe aversul monedei apare bustul imparatului si se pastreaza o parte din legenda "dmFOCA" ce se intregeste "dmFOCA(PERAUG).
Pe reversul, un pic mai bine pastrat, se poate citi scris mare in mijloc XXXX , adica 40 nummia ( cu litere latine ) , valoarea de 40 nummia fiind egala cu un follis in sistemul monetar bizantin. Deasupra sta scris ANNO cu completarea laterala G. Daca citirea este corecta moneda putand fi datata in anul 607 ( mai ramane de studiat ...). In partea de jos a reversului este trecuta oficina monetara care a emis moneda NIKO ( Nicomedia ).

Cine era Focas, ce a facut si de ce ne intereseaza pe noi?

Focas era militar de origine traca cu grad de centurion in armata bizantina ce asigura apararea granitei de Nord a imperiului. In anul 602 profitand de revolta armatei ce asigura frontiera dunareana se pune in fruntea acesteia si se deplaseaza la Constantinopol unde il detroneaza pe imparatul Mauricius Tiberius. Ne avand timp si nici chef sa organizeze alegeri anticipate ( de fapt notiunea ii era cu totul straina ) se proclama imparat. Ca imparat ( de origine traca ) s-a distins prin cruzime si betii. Istoriografii contemporani numindu-l cu admiratie pentru glorioasele sale fapte: centaur, mistret, mixobarbar, cel mai rau dintre tirani, etc.

In timp ce imparatul Focas bea pentru sufletele oponentilor omorati, granita Dunareana ramasa cu o slaba aparare este fortata de avaro-slavi si in scurt timp cade sub loviturile acestora. Evenimentul a avut loc in primii ani ai domniei lui Focas si nu imediat , asa explicandu-se si prezenta monedelor acestui imparat in cetatile de pe malul fluviului.

Caderea granitei a insemnat si pierderea provinciilor dunarene ale imperiului, acestea vor fi recastigate abia 400 de ani mai tarziu in vremea revenirii bizantine la Dunare si organizarea noii provincii Thema Paristrion sau Paradunavon, mai multe detalii legate de constituirea acesteia puteti gasi si aici .

De ce ne intereseaza pe noi aceste evenimente? Prabusirea granitei dunarene a permis trecerea masiva a slavo-avarilor la Sudul Dunarii si implicit scaderea presiunii slave asupra populatiei romanizate de la Nordul fluviului ( vezi si harta atasata ). Deci daca noi acum vorbim o limba latina si ne facem concediile la Bulgari unde-i mai ieftin se datoreaza tradarii lui Focas. Inca o data in istorie tradarea a insotit si ajutat destinul romanesc. Daca nu ar fi avut loc aceaste evenimente probabil ca acum eram ocupati cu pusul castravetilor iar criza financiara s-ar fi resimtit mult mai putin datorita economiilor facute de populatia ce n-ar mai fi avut nici un motiv sa strabata sute de km in plus pentru un concediu la preturi decente pe litoral. Dar cum in istorie nu exista notiunea de "daca" ramane sa ne luptam, injurand romaneste, cu criza si sa ne luam din vreme bilete de concediu ieftine, la "oferta", pe litoralul bulgaresc.

In 610 thema verzilor ( unul din principalele partide de la Constantinopol ) ii dau un vot de blam imparatului nostru care odata cu pierderea postului isi pierde si viata ( mecanismele democratiei fiind fatale la aceea vreme ). Sfarsitul domniei lui Focas este considerat de istoriografi drept sfarsitul perioadei romano-bizantine in istoria imperiului . Dar astea sunt deja sunt alte povesti care nu fac obiectul acestui material.

Pastile Vechi

Stalinizarea culturala a Romaniei - de data asta nu prea e ceva amuzant

( raspuns/completare la un articol aparut pe Rezistenta Urbana )

Episodul III

Sa urmarim mai departe noile directii de cercetare universitara in domeniul arheologiei si istoriei vechi asa cum erau ele trasate de tov. acad. Roller in primul numar al revistei SCIV din 1950. Evident in cadrul criticilor la adresa activitatii stiintifice a arheologilor la conferinta acestora nu putea sa lipseasca si problema evidentierii luptei de clasa.

"Un exemplu. Prof Nestor a vorbit despre Monteoru ( asezare din epoca bronzului-nota personala ) . Acolo exista o asezare pe un deal. Sus, pe deal, s-au gasit la temelia caselor pietre mari. In vizita facuta pe santier, prof Nestor a fost intrebat: oare pietrele acestea atat de mari puse la temelia caselor de sus , nu sunt in legatura cu faptul ca cele mai bogate case sunt sus si cele mai sarace sunt jos? Aceasta nu presupune oare existenta unei diferentieri sociale? Eventual un sclavaj patriarhal?

Cand s-a pomenit cuvantul sclavi, prof. Nestor a declarat: Nu, categoric nu.

Iata un exemplu cum se manifesta frica de a ne gandi la diferentierile de clasa. In trecut se considera o crima a sustine ca stramosii poprului roman au fost sclavi. ... oi avem conceptia marxist-leninista care ne da cheia pentru a interpreta in mod stiintific desvoltarea socetatii omenesti. Pe baza acesteia sustinem ca va fi un punct de onoare pentru noi daca vom arata cum sclavii din Dacia nu au vrut sa poarte jugul robiei, cum s-au rasculat si au luptat pentru dreptate."

Trec peste imbecilitatile ideologice si peste dorinta de a ne vedea un popor de sclavi in viziunea marxist-leninista si ma opresc la "vizita" facuta pe santier profesorului Nestor. Roller nu-i foarte clar in text daca el a facut aceasta vizita sau un binevoitor trimis sa provoace discutii degraba retinute si turnate.

Mai departe urmeaza o parte care mi-a starnit hohote de ras: "O alta problema deseori atinsa in rapoarte si pe care o ridic timid in calitate de nearheolog este cea a incendiilor.. Ea exista in aproape toate rapoartele. Cand ajungem sa analizam o asezare si nu putem da un raspuns la anumite intrebari, recurgem la incendii. Aceasta pare neverosimil. Este oare adevarat ca oriunde am avut noi o asezare trebuia sa fie un traznet sau un foc care sa o lichideze? ... Inteleg ca au fost incendii intr-un loc, in doua, in trei; dar in raportse arata ca aproape toate asezarile au fost incendiate si ca s-a intrerupt civilizatia.

Nu sunt de acord cu dr. Vulpe care sustine ca, dupa distrugerea din Poiana, s-a terminat cu societatea omeneasca din acel loc" Cum sa-i explici unui atoate stiitor ( aha deci nu Ceausescu a fost primul ;) se pare ca era boala ideologica asta ) ca incendierile sunt rezultatul unor invazii si ca absenta urmelor de locuire inseamna si absenta locuitorilor?

Nici terminologia istorica nu-i era pe plac academicianului nostru, folosirea de catre prof. Moga ( voit sau nu ) a termenului "burghezia Daco-Romana deplin formata..." genereaza din partea tovarasului o noua perla de mare intelepciune istorica. Tonul cu care e enuntata aceasta dovedeste o perversitate intelectuala fara margini: "Imi permit sa va dezvalui un secret public! ( cum naiba o fi aia secret public?!?!?! ) Tara noastra nu a cunoscut niciodata ca atare un regim burghez. Dupa ce burghezia a tradat pricipiile dela 1848 si a incheiat "monstroasa coalitie", am avut un regim burghezo-mosieresc, si daca n-a existat pana in vremurile noastre un regim burghez "deplin format", va rog s a credeti ca n-a existat nici in timpul lui Decebal."

Un alt termen care-i displace profund tovarasului academician este si cel "hinterland" "cand se vorbeste de teritoriul RPR in legatura cu cetatile grecesti de pe litoralul Marii Negre". Chestie ce poti s-o intelegi pana la un punct cand vine vorba de ideologie dar nu poti sa intalegi ce-l deranjeaza pe tovaras la "termenii pescuitul, agricultura, cresterea vitelor, intr-o succesiune nestiintifica."

Evident nu putea lipsi exemplul sovietic: "cand ai materialul in fata si vezi grija stiintifica pe care o are arheologul sovietic pentru lamurirea problemelor sale, trebuie sa tragi invataminte din acest material. stiinta sovietica aplica in mod creator marxism-leninismul la viata practica. Din stiinta sovietica trebue sa invatam in permanenta spre binele culturii romanesti, spre binele desvoltarii Republicii Populare Romane".

Cum nu puteau lipsi nici "infierarile" sau mai bine zis "sa nu uitam nicicand sa ne infieram colegii": "In raportul prezentat de prof. Condurachi privind Istria, se arata ca, la preluarea santierului nu s-au gasit nici un fel de jurnale...Fostul conducator al acestui santier, Lambrino ( este vorba de Scarlat Lambrino membru corespondent al Academiei Romane care a ales sa paraseasca tara la venirea comunistilor si sa-si desfasoare mai departe activitatea in Italia si Portugalia ) a lasat un haos total , fara sa prezinte rezultatul cercetarilor facute" ( de curand au fost publicate in Romania o parte din caietele de santier ) Aceasta este expresia tradarii poporului si a intereselor nationale. Daca Lambrino ar fi urmarit ca cercetarile din Istria sa slujeasca probleme din istoria Romaniei, daca l-ar fi interesat istoria tarii , daca ar fi avut legaturi cu poprul, daca n-ar fi fost vandut imperialismului anglo-american, asa cum s-a dovedit ca este, n'ar fi putut sa lase o astfel de debandada. Este clar ca tocmai pentru ca este un vandut, de aceea am gasit la Istria aceasta situatie criminala.

In raportul despre Istria lucrurile sunt prezentate intr-o forma "diplomatica".

Nu se arata cum au lucrat pretinsii oameni de stiinta ai regimului burghezo-mosieresc. Nu se arata ca la Istria s-a gasit acea situatie pentruca acolo a fost un dusman al poporului roman>".

Daca va intrebati de ce s-a ales praful de invatamant, de unde vine lipsa de respect fata de cadrele didactice, fata de ceilalti oameni, cum de s-a ajuns ca intr-o tara politicienii sa te invite sa le numeri ouale, de ce ziaristul de succes e cel care nu respecta pe nimeni si de ce ecranul televizoarelor e in general ocupat cu persoane de proasta factura ( oamenii care au ceva de spus negasindu-si loc in grila de programe ), deci daca te intrebi in general cand, cum si unde si-au pierdut oamenii din tara asta bunul simt raspunsul il vei gasi la finalul concluziilor trase de tovarasul academician.

"In trecut, nu numai studentii, dar si asistentii si sefii de lucrari stateau la usa profesorului si foarte rar puteau sa intre la el. Era o prapastie intre intre profesor si studenti, in majoritatea sdrobitoare a cazurilor. Ramasitelel acestei atitudini s-au manifestat si in colectivele de anul acesta.

Patru ore si jumatate s-a discutat la Piatra Rosie problema acestei asezari. Au fost rugati si studentii sa ia cuvantul. Ei n-au raspuns. ... Cum putem explica atitudinea unui tanar student care, avand de pus o intrebare , a evitat s'o puna personal si a cerut unui profesor sa puna problema?"

Se poate explica intr-un singur fel tovarase: prin BUNSIMT!

Nu i-am cunoscut pe acesti eminenti profesori, am avut marele privilegiu sa-i cunosc doar pe cei care le-au fost studenti si ulterior le-au luat locul. Cum ai fi putut s-o intrerupi pe domnisoara Ligia Barzu cand tinea o dizertatie? Cum ai fi putut sa-l intrerupi pe dl. Radu Florescu cand vorbea cu ceilalti profesori pe santierul de la Capidava? Sau pe dl. col Vladescu Cristian cand cu insufletire si dragoste deosebita vorbea despre armata romana, despre civilizatia romana pe marginea santierului de la Romula? Sau pe atit de distinsul si amabilul domn Gh Poenaru Bordea si ceilalti eminenti cercetatori ai numismaticii romanesti la sedintele de comunicari ce aveau loc in fiecare ultima Duminica din luna la Societatea Numismatica Romana.Cum ai fi putut sa intrerupi o discutie la Histria intre dl prof. Suceveanu si dl prof. Octavian Bounegru? Te gandeai de trei ori inainte de a intreba ceva ... Si nu pt ca erau niste oameni lipsiti de intelegere sau indepartati de studenti ci pentru ca erau oameni de inalta tinuta intelectuala care impuneau un deosebit respect prin vorbele si faptele lor. Deja simt ca mi-am plictisit peste masura cei cativa cititori ai blogului cu aceste ultime postari, poate odata am sa va povestesc mai multe...

Daca va intrebati cine-i de vina pentru lipsa totala de bunsimt a Romaniei de azi raspunsul e unul singur: comunismul si cei care l-au instaurat in Romania, cei asemenea lui Roller care au vrut cu orice pret sa stearga diferentele intelectuale si morale dintre oameni. Asa cum am mai spus acest prim numar din SCIV a aparut cand inca in Romania mai traiau la un loc domnii si tovarasii. Cei din urma au reusit ulterior sa-si impuna suprematia.

Ca o mica compensatie pentru tot raul facut, la sfarsitul acestui material, va pot spune ca Roller s-a sinucis, un gest frumos din partea lui dar pe care trebuia sa-l faca mai devreme.

Pastile Vechi

Stalinizarea culturala a Romaniei - de data asta nu prea e ceva amuzant

( raspuns/completare la un articol aparut pe Rezistenta Urbana )

Episodul II

Inainte de a vedea care sunt concluziile la rapoarte si discutii trase de tov. Acad. Mihail Roller sa vedem cine a fost acest personaj. Nascut in 1908 la Buhusi si-a facut liceul la Bacau si facultatea ( de istorie ) la Moscova. Este conducatorul grupului de istorici care in 1947 publica manualul scolar sovieto-roman ( !!! ) de "Istoria Romaniei". O sa vedem mai departe ca nu mistificarea istoriei este cel mai periculos lucru ( manualele ca si istoria se pot modifica de la o vreme la alta in functie de cine comanda scrierea lor ) ci deformarea spiritelor in tiparul ideologiei marxist-leninista in care sinistrul nostru personaj pare a fi expert. In 1948 este numit academician odata cu transformarea Academiei Romane in Academia Republicii Populare Romane.

Dar sa revenim la periodicul nostru ( SCIV I 1950 )...

La pagina 155 avem "Unele invataminte ale campaniei de sapaturi arheologice din 1949 in RPR" ( stenograma revazuta ) "Concluzii la inchiderea conferintei arheologilor dinR.P.R" de Acad. Mihail Roller.

Evident totul incepe cu o prostie bombastica " Conferinta arheologilor din RPR, departe de a fi nu numai o chestiune care intereseaza un grup de specialisti, se integreaza in lupta poporului muncitor pentru a scoate Romania din starea de inapoiere culturala ..."

Urmeaza, in introducere, decrierea binefacerilor de care se bucura arheologia in RPR: folosirea datelor obtinute in campania din anul 1949 in noul "program ( proect ) universitar al cursului de istorie a RPR", organizarea de expozitii arheologice si publicarea rezultatelor in aceasta revista. Nu am sa ma opresc asupra discursului introductiv plin de sloganuri decat asupra unui mic fragmente "de mare exceptie": "Clasa muncitoare are conceptia ei marxist-leninista, care reprezinta stiinta cea mai inaintata".

Dupa introducere, tov academician face un inventar al propunerilor si observatiilor " juste" facute la conferinta. Termenul "just" se repeta obsedant pe o pagina intreaga:

"este just si bine pusa problema organizarii muzeelor regionale si conservarii sapaturilor", daaaar fara "sa alunecam pe panta regionalismului si sa incepem a duce o politica de "patriotism local", era normal ca ultra centralizarea statului sa se faca simtita si in acest domeniu pentru ca nimic nu trebuia sa ramana necontrolat.

Si in domeniul conservarii sapaturilor termenul "just" apare de doua ori :) : "principiul este de asemenea just. Asta nu inseamna ca toate sapaturile trebuesc conservate ci numai acelea care au o deosebita importanta. Ramane ca forurile stiintifice sa hotareasca daca cutare sapatura trebue pastrata: dar, cum am spus, cred ca principiul este just". Acest citat este util si daca va intrebati de unde provine atitudinea actuala de desconsiderare a patrimoniului istoric national in care doar ce-i de "deosebita importanta" trebuie pastrat, din nefericire aproape nimic nu se ridica la acest nivel, termenul fiind foarte discutabil.

Cu inca vreo 3-4 aparitii ale termenului "just" se incheie si pagina de atitudine binevoitoare urmand criticile: "Inainte vreme, a critica pe cineva, era considerat ca un atac, ca un lucru pornit din dusmanie... Partidul nostru ne invata ca a fi un bun prieten al cuiva, a dori sa ajuti pe cineva, a dori sa contribui ca omul sa poata da tot ce este mai bun din el si sa se lepede de tot ce este gresit, sa-l sprijini in lupta a tot ceeace este vechi, pentru a promova tot ceea ce este nou si are viitor, insemmnea a-l critica "

Inainte de a intra in "critica constructiva" nu pot sa ma abtin sa nu a dau un alt citat in stil comunist-stalinist : "Lupta noastra impotriva ploconirii fata de cultura burgheza decadenta din apus, este o lupta patriotica, care asigura dezvoltarea unei inalte culturi in RPR".

Si cum critica fara exemple concrete nu are farmec sa vedem cateva astfel de "critici si mai ales sfaturi" ;) .

"Prof. Condurachi, in raportul pe care l-a prezentat despre Istria ne spune ca cercetarile din raport "vor fi importante ...-cel putin intr-un caz-pentru istoria insasi a Imperiului Roman". Avem tot respectul pentru istoria Imperiului roman ( nu avea pic de respect, era un antiromanist cunoscut ). Dar imi permit sa aduc un argument al lui Vasile Parvan in aceasta privinta. Cand V.Parvan a vorbit despre Istria, ce problema l-a framantat? Iata ce spunea el ... cu privire la Istria: ...fie ca e vorba de legaturi de rudenie, intre Istrieni si casa regala scita a Olbiei (?) in sec. V ( a Chr ), sau de revolutiile interne pentru motive constitutionale, sau de razboiul pe care istrienii l-au purtat impotriva regelui geto-scit Atheas...sau de razboiul impotriva lui Lisimah pentru indepentdenta deplina ... in 313 ( a Chr )" Iata cate probleme ridica V Parvan in legatura cu Istria, probleme legate de desvoltarea istoriei RPR. Le-am rezolvat? Nu! Si totusi unii se gandesc la desvoltarea istoriei Imperiului roman..."

In cazul in care unii cred ca istoria nationalista este un produs al ideilor "patriotului" Ceausescu cred ca acest fragment arata clar originea stalinista a acestor idei. Cu ele au venit sa rescrie istoria Romaniei cei care au facut stalinizarea tarii. Roller se arata scandalizat de studiul aportului local la Istoria Romana si incita la ignorarea straturilor arheologice romane, la distrugerea lor pentru cercetarea celor inferioare de epoca greaca si elenistica. Evident nimic stiintific in aceasta atitudine, continuarea imbecilitatilor ne avand nevoie de comentarii: " Se vorbeste mereu de transformarea Daciei in provincie romana. Unii istorici burghezi considera asta ca una din "minunile" pe care le-a cunoscut istoria tarii noastre. Dar din analiza documentarii existente si accesibile fiecareia, reiese cruzimea cu care erau exploatate provinciile cucerite de catre imperiul roman-deci si Dacia. ... Marx si Engels au aratat nu odata ca massele populare vedeau in Imperiul roman 'un dusman feroce si un subjugator".

..."Exemplele din rapoartele mai sus semnalate arata cum cosmopolitismul, ideologia imperialismului care nu vrea sa ne ocupam de suveranitatea nationala, de istoria nationala si vrea sa introducem aici "felul de trai american", ne poate duce la neglijarea studierii istoriei nationale."

Evident civilizatia urbana, infrastructura, cultura sunt idei de care trebuie ferita clasa muncitoare ce trebuie indobitocita si obligata la un trai in comun lipsit de confort, civilizatie si decenta .

Unii cercetatori si-au imaginat ca daca se vor retrage strict in date tehnice vor scapa de critica marxist-leninista, de mistificarea istorie, de mancatul de rahat gratuit. Gresit! Total gresit, caci iata:

"Sa luam de exemplu raportul si interventia la discutii a prof. Nestor. Fara indoiala ca d-sa a ridicat probleme tehnice importante, fara de care nu se poate face arheologie. Dar ne marginim noi la tehnicitate? Vrem noi sa reducem munca stiintifica la munca mecanica de robot, sau vrem s-o ridicam la o conceptie cu adevarat stiintifica la o conceptie creatoare in stiinta?"... Nici un alt mare nume al arheologiei romanesti nu scapa prin metoda reducerii strict la date tehnice: "Atat in raportul prof. Nestor cat si in raportul prezentat de R. Vulpe, problemele sunt tratate in mod static, cu preocupari inguste de "tehnicitate" . Sa-ti faci strict datoria, sa cercetezi "sine ira et studio" istoria nu era suficient in ochii celor ce veneau sa modeleze mediul universitar dupa model comunist, trebuia sa maninci rahat fara jena si ne mai intrebam, de ce in ziua de azi, batutul de campi este sport national la fel ca si linguseala desantata.

Vom continua in episodul viitor sa studiem inegalabilele idei si viziuni ale tov. acad. Roller...

Pastile vechi

Stalinizarea culturala a Romaniei - de data asta nu prea e ceva amuzant

( raspuns/completare la un articol aparut pe Rezistenta Urbana )

Episodul I

Recentul articol aparut pe sit-ul Rezistenta Urbana despre deschiderea Universitatii Bucuresti in 1945 a suscitat cateva discutii mai mult sau mai putin contradictorii. Lectura, in urma cu cativa ani, a primul volum din periodicul SCIV ( Studii si Cercetari de Istorie Veche, ulterior SCIVA - Studii si Cercetari de Istorie Veche si Arheologie ) aparut in 1950 m-a amuzat si indignat in acelas timp. Intregul volum este o oglinda a situatiei mediului universitar la doi ani de la proclamarea republici si un util element de studiu privind modalitatile, forma si persoanele implicate in stalinizarea culturala a Romaniei. Prostia propagatorilor ideilor comuniste in mediul universitar nu este intrecuta decat de rautatea lor.

Coperta volumului

Sa vedem cuprinsul periodicului asa cum se infatisa el la doi ani de la proclamarea Republicii Populare Romania:

Fotografia lui I.V. Stalin troneaza ce-i drept pe pagina 5 dupa Cuprins

Desi sunt foarte tentat sa va dezvalui continutul primului articol "A 70-a aniversare a Tovarasului Iosif Vissarionovici Stalin", format din doua elemente: "Telegrama adresata Tovarasului Stalin de catre Comitetul Central al P.M.R" si "Cuvantarea rostita de Dr Petru Groza, presedintele Consiliului de Ministri, la meetingul din ziua de 2 Decembrie 1949" reusesc sa trec peste acesta ( sunt sigur ca o mostra de pupincurism desantat nu ar uimi pe nimeni in aceasta tara ) limitandu-ma doar sa va subliniez forma subversiva, capitalista, pe care editorii au introdus-o in text prin cuvantul "meeting".

Dupa "Cuvant introductiv", unde redactia in cateva randuri enunta scopul publicatiei, urmeaza prima portie din festinul de imbecilitati cu care comunistii veneau sa distruga nu numai intelectualitatea romaneasca dar insasi istoria si spiritul societatii romanesti: "Conferinta pe tara a arheologilor din RPR". Din articol aflam ca aceasta conferinta a fost deschisa in ziua de 14 Octombrie 1949 sub presedentia tov. acad. Constantinescu-Iasi ( o sa vedeti mai departe de ce sublinierea cuvantului tovaras nu este intamplatoare ). Cine este tov. Constantinescu Iasi? Este unul din membrii fondatori ai PCR care pentru activitatea sa subversiva este judecat si condamnat la doi ani de inchisoare in baza Legii Marzescu. Legea Marzescu ( Legea persoanelor juridice ) adoptata in 1924 si numita asa dupa initiatorul ei ministrul justitiei din aceea vreme Gh. Marzescu autoriza desfiintarea partidelor si organizatiilor extremiste. In 1948 Constantinescu-Iasi este ales membrul deplin al Academiei poate si pentru exceptionalele sale perle de gandire comunista. Iata un exemplu: " Duminica, in marele stadion Pershing de la Vincennes s-au distins atletii sovietici; de remarcat diferenta si mai accentuata intre femeile sovietice si celelalte concurente, ca un reflex natural al libertatii complecte de care se bucura femeia in Uniunea Sovietica. In ultima zi a Spartachiadei, in fata imensei multimi de care aminteam, organizatorii si delegatii celor 14 natiuni au aratat deosebirea fundamentala intre sportul muncitoresc si cel practicat de organizatiile burgheze" ( P.Constantinescu-Iasi, Paris, 18august 1934 ). Daca nazistii propovaduiau superioritatea rasiala, iata, distinsul nostru tovaras, viitor academician propovaduia superioritatea fizica umana ideologica. Sau mai bine spus daca unii te cautau la corp si infatisare ceilalti de stanga isi propusesera sa umble pe langa corp si mai adanc la cap.

Dar sa ne intoarcem la Conferinta noastra...

Dupa raportul de deschidere a urmat discutia la rapoarte unde citez "au pus intrebari si au facut observatiii D.D. : Berci, Dumitrescu, Vulpe, Florescu, Mitrea , Macrea, Nistor, Canarache, Daicoviciu, Condurachi, Tudor, Petrescu-Dambovita, Lazaresc, Plopsor, Sauciuc -Saveanu, Popescu-Doreanu, Mihail Roller, Constantinescu-Iasi.

Urmeaza apoi "discutia generala la rapoarte" unde fiecare profesor isi expune ideile. Trebuie spus ca la aceasta Conferinta au participat cele mai mari nume ale arheologiei romanesti ante si postbelica. Aici apare un amanunt foarte interesant distinsii profesori apar in text cu apelativul "domnul": d. R. Vulpe, d. M. Macrea D-l K. Horedt, D-l Sauciuc Saveanu in oaresce contradictie in formula de adresare cu tovarasii Constantinescu-Iasi si Roller. Deci la nivel de anul 1950 domnii inca convietuiau in aceias tara cu tovarasii. Bineanteles ca acest lucru nu trebuia sa dureze asa incat "concluziile la rapoarte si discutii au fost trase de Acad. Mihail Roller", dar despre acest malefic personaj si concluziile lui care pot starnii in acelas timp si rasul dar mai ales plansul vom vorbi in episodul urmator.

Colectia Volkswagen

Noua rubrica "Colectia Volkswagen" ce debuteaza azi isi doreste sa prezinte diverse lucruri legate de Volkswagen ( brosuri, carti, modele la scara, jucarii, etc ) adunate de-a lungul timpului si aflate in colectia personala.

Literatura Volkswagen Ep.1

De curand colectia mea VW s-a imbogatit cu 9 brosuri publicitare Volkswagen de la sfarsitul anilor 60. Fostul proprietar ( caruia ii multumesc si pe aceasta cale ) colectionar de brosuri publicitare auto mi-a spus ca acestea i-au parvenit la sfarsitul anilor 60 cand elev fiind scria la diversi producatori auto europeni sau americani de la care primea astfel de materiale promotionale. Brosurile sunt in foarte buna stare ( pentru VW 1600, Kafer ( broscuta ) , bus T2, VW 411 ) si am sa le prezint in timp separata pe cele mai interesante.

Prima brosura din stanga sus "Der VW 1600" provine de la primul meu Variant aflat acum in conservare si a fost folosita de dealer-ul care a vandut masina ca suport pentru calculul costului optionalelor cu care urma sa fie dotata masina.

Una din brosurile VW 1600 contine fotografii publicitare de dimensiunea a 4 coli A4 puse una langa alta asa cum se vede in fotografia de mai jos.

Tot la capitolul literatura Volkswagen adaug si mapa masinii ( e vorba tot de Variantul aflat in conservare ). In urma cu vreo 20 de ani, mai exact in 1986, arata ca noua. In starea de acum a ajuns dupa ce multi ani a stat aruncata de colo colo prin masina.

Continutul ei ( completat in decursul timpului ) in 86 la achizitionarea masinii de catre parintii mei de la unchiul meu ( a fost primul proprietar cumparand masina de noua din Germania ) era: manual utilizare VW Typ3 in limba germana ( stanga mijloc ), manual utilizare general gama Volkswagen in limba germana ( stanga jos ), carti revizii periodice ( mijloc jos ), certificat garantie radio, aparatul din nefericire nu mi-a parvenit sfarsind montat pe un Oltcit :( mijloc ), catalog accesorii in limba germana ( mijloc sus ) si manual de reparatie si intretinere pentru typ3 ( mai vechi de cat masina ) dar foarte interesant si folositor evident in limba germana ( dreapta ). La acestea s-a mai adaugat un manual de utilizare VW Typ 3 in limba engleza provenit de la un typ 3 notchback dezmembrat la mijlocul anilor 90 si de la care am achizitionat mai multe piese. Manualul a fost folosit de fostul prorietar pentru a tine evidenta reviziilor si reparatiilor executate la masina ( am sa revin aassupra lui ).

Cam asta-i partea de literatura oficiala VW aflata in colectia mea. La acestea se adauga alte cateva carti despre VW pe care am sa vi le prezint cu alta ocazie.

Volkswagen-urile Militiei Ep. 2

Primele fotografii

Prin amabilitatea domnului Cipri, pasionat Volkswagen-ist, caruia ii multumim si pe aceasta cale, pot sa va prezint si primele poze "de epoca" cu un Volkswagen de militie. Fotografiile sunt defapt screen shot-uri din filmul "Vin ciclistii" ( 1968 ) si ca urmare nu au o claritate suficient de buna cat sa permita identificarea unor elemente specifice doar unui an sau altul de fabricatie si/sau a unor elemente deosebite ( se intrezaresc niste lampi interesante in fata si o placa suplimentara cu inscrisuri ilizibile sub numar ). Masina atit cat se poate vedea din fotografii este un model de VW a carui an de fabricatie se poate inscrie larg inceputului anilor 60.

Ce mi se pare interesant este faptul ca aceasta masina nu este inscriptionata "MILITIA" iar singurul element care-i atesta apartenenta la "organe" este girofarul albastru.







Promit sa revin asupra subiectului intr-un episod viitor pe masura ce vor aparea noi elemente care sa lamureasca aceasta problema.