Nea Puiu are ciuperci

Cu totii il cunoastem pe Nea Puiu. De cele mai multe ori mai mult decat ne-am dorit. Nea Puiu e atat de prezent in viata noastra incat ar putea fi ruda cu noi. Putea fi celebru. Putea fi mai tare decat Base!
Insa pe Nea Puiu l-au omorat gratarele si fast food-urile. Acum are crusta dar n-are miez ;) .
Cine-l mai stie pe Nea Puiu din vremea cand se balacea in ciulama? Sau cand lumea ii spunea cu respect Nea Puiu Ostropel? As putea sa va spun cum ii spuneau lu' Nea Puiu latinii sau cum ii mai spun albanezii si acum, ca sa va dati seama de ce stima si respect se bucura candva sau undeva.
Cu Nea Puiu m-am intalnit Sambata la kaufland. L-am luat acasa. L-am privit si n-am stiut cum sa-l fac sa-i fie bine. Parea trist si gol. Asa ca l-am umplut, cu ceapa tocata, ficatei, ciuperci si slaninuta afumata. I-am umplut piscina cu apa, ulei si etnobotanice ( palarioare de ciuperci sa nu faca insolatie, cimbru sa miroase bine, piper sa pice, usturoi sa se ridice si cateva felioare de lamaie sa se racoreasca ). L-am bagat in cuptor si l-am tavalit in zeama cand pe-o parte cand pe alta. Cand l-am simtit din nou demn, rumen, mandru, plin, copt, suculent, i-am facut o ultima surpriza verde.

Ce ziceti, Nea Puiu s-a simtit bine?

Eu da ;) .