marți, 26 iulie 2011

Mergand pe langa Valea Rinului

De la Köln am pornit catre Baden Baden ( gluma previzibila: ce-i BadenBaden un soi de baie de baie? ) abandonand autostrada. Ideea era sa urmaresc cumva cursul Rinului admirand din loc in loc peisajul. Acum fie planul de deplasare a fost influentat negativ de BR RC ( vezi finalul episodului precedent ), fie GPS-ul a hotarat sa-si manifeste oaresce independenta decizionala, cert e ca in loc sa admir malurile Rinului am bananait-o cu gratie pe niste drumuri de munte admirand sate de munte si paduri nemtesti.









Tot mergand si facand comparatie intre localitatile montane romanesti si cele nemtesti, curand, am inceput sa intalnesc din ce in ce mai multe masini Porsche si Ferrari. Primul gand care m-a muncit a fost: "bietul taran de munte german n-a avut bani sa-si ia un Logan break cu care sa-si duca confortabil intreaga familie plus porcu de la soacra si umbla, saracu', inghesuit in niste masini unde cu greu isi fac loc 2 persoane si un caine de talie mica ceva gen Ciuaua".




Aproape ca ma obisnuisem cand urcand cu a treia o panta cu inclinatie mare sa aud un soi de tunet in spatele meu iar in secunda urmatoare o dihanie rosie si lata sa se afle deja la ceva distanta in fata mea. Asta-i si motivul pentru care n-am gasit pe cardul de memorie nici o poza decenta cu un Ferrari pe soseaua amintita.
Curand sentimentul de mila fata de conditiile vitrege de deplasare ale taranului german a fost spulberat. Pe dreapta drumului o cladire ce aducea cumva a mall mi-a trezint dorinta de shoping. "Aici e de noi! La mall-ul asta din mijlocul peisajului montan bucolic o sa gasim chestii bune si ieftine." mi-am zis. Nu, nu era de noi. Acolo era circuitul de curse de la Nürnburg ( Nürnburgring ) si nu era de noi decat daca am fi vrut sa-i incurcam nitel pe pista pe "taranii" cu Porsche si Ferrari care ne depasisera pana atunci din toate directiile ( pentru o vreme traisem cu impresia ca masiniile Ferrari rosi care veneau din spate si din fata ar fi de fapt una si aceias masina care da ture pe drumul de munte ) .







Cu doi ani in urma, umbland pe drumuri de tara din Franta, am fost uimit de desimea, inaltimea si vigoarea porumbului. Practic campul cultivat cu porumb era un soi de zid vegetal prin care nu aveai cum sa patrunzi. N-aveai cum sa vezi calul si calaretul din lanul de porumb pentru ca n-ar fi avut cum sa intre acolo.

Acelas interes botanic dar mai ales fiziologic m-a facut sa testez si intinsele paduri germane.


Intinderea padurii ( cam pe unde te uiti numai padure vezi in partea de vest a germaniei) este intrecuta doar de desimea ei. Brazii sunt atat de desi si aliniati incat mai degraba strabati jungla amazoniana cu maceta in mana decat sa incerci sa te pisi in padurea germana.


Normal ca intrand in asa ceva sfarsesti prin a plange dupa doua legiuni si a-l injura pe Varo.

Finalul zilei ne-a gasit cu-o BR-n mana la cea mai exclusivista intrunire Volkswagen Air-cooled din Germania. Intrunirea a reunit doar masini inmatriculate in Romania ;) ..






.

duminică, 24 iulie 2011

Am trecut si prin Köln ...


La finalul intrunirii de la Wolfsburg am luat din nou autostrada in piept si dupa vreo 3 ore eram deja la Köln.



Din lucrurile care-i lipsesc Romaniei, sa fie o tara civilizata si nu o tiganie cu pretentii europene, cel mai tare duc dorul autostrazilor. Sa mergi cu o medie de 100 km/h in siguranta si confort oriunde, asta da, e o realizare.


Dar sa revenim la Köln ( Cologne ) ... La finalul celui de al doilea razboi mondial nu mai ramasese mare lucrul din celebrul oras ce ne-a dat Apa de colonie. Populatia fusese redusa cu 95% iar intregul centru vechi al orasului arata aproape la fel de prost ca centrul istoric al Bucurestiului acum.


Vedere asupra Rinului la Köln de pe podul Rodenkirchen ( pod excelent organizat pentru traficul auto, velo si pietonal ):


Un Peugeot cabrio interesant:
Probabil ca principala atractie a Köln-ului ramane vestita catedrala cunoscuta si sub denumirea de Dom-ul din Köln. Catedrala are 144,5 m lungime, 86,5 m latime iar inaltimea turnurilor este de 157 m. A fost construita intre 1248 si 1880 fiind una din cele mai reprezentative catedrale apartinand arhitecturii gothice.


Cu catedrala din Köln avand cea mai mare fatada de catedrala din lume ne vom mai intalni frecvent in aceasta postare.

In imediata vecinatate a Catedralei se afla Romisch-Germanisches Museum sau mai pe romaneste spus Muzeul Romano-German ( in fotografia de mai jos cladirea aflata in stanga ).

Muzeul este celebru in primul rand pentru Mozaicul lui Dionysos. Mozaicul superb si foarte bine pastrat ce se dateaza in 220/230 dChr poate fi admirat in succesiunea de fotografii de mai jos:













Muzeul ofera ca orice muzeu de arheologie si numeroase obiecte de epoca romana reprezentative pentru viata din colonia aflata pe malul Rinului:

Incaltaminte romana..


... un mozaic simplu cu un motiv ornamental interesant...
... toate formele ceramice specifice perioadei...
... o personificare interesanta a Victoriei ( ceva cu 6 sani sau tzatze )...
... monumentul funerar a lui Poblicius din anul 40 dChr, un legionar care si-a cheltuit toata solda primita la finalul serviciului militar pentru a-si construii acest monument...


... arcada uneia din portile coloniei romane...
... fronton de cladire romana...
...bijuterii, geme si camee romane...
... un car roman refacut dar la care s-au folosit decoratiunile de bronz de la un car roman autentic..

Dar cel mai frumos spatiu din muzeu este cu siguranta cel ocupat de mozaicul filoozofilor avandu-l in centru pe Diogene cu al sau butoi.


Superbul mozaic este inconjurat de o fresca romana cum numai la Pompei mai poti vedea...







Fragmentele de fresca recuperata din sapaturile arheologice au fost integrate in peretii moderni rezultand o reconstituire-restaurare de mare valoare muzeistica.




Din combinatia frescei cu mozaicul rezulta o incapere romana plina de lux si rafinament ( mai jos vedere generala asupra salii cu fresca si mozaic ):

Nu pot sa nu ma intreb de ce nu suntem in stare sa punem in circuitul expozitional mormantul cu fresca de la Tomis la mai bine de 20 de ani de la descoperirea lui?

Un alt fragment de mozaic roman aflat in incinta muzeului din Köln:
Vitrine cu bijuterii si alte materiale arheologice germanice:




Cu partea de descoperiri arheologice germanice se incheie turul muzzeului. In fotografiile postate sunt doar o mica parte din materialele expuse. Este un muzeu ce merita vizitat aici putand sa descoperiti viata, luxul si rafinamentul roman intr-o colonie aflata la granita imperiului.

Sa mai vedem Dom-ul din Köln si in lumina dupa-amiezii :






In apropierea Domului o alta cladire emblematica a Köln, gara centrala:


Care trebuie sa recunosc m-a impresionat aproape la fel de mult ca Domul...




Un fragment "in situ" al unei porti romane ...






Dupa cateva zeci de fotografii si ceva plimbari prin magazinele de suveniruri a venit timpul retragerii la camping. Cum transportul public din Germania este unul din cele mai eficiente din Europa si la Köln am folosit tot tramvaiul pentru deplasarea prin oras. Pe linia tramvaiului ce facea legatura cu centrul se aflau si vreo 3 din portile medievale ale orasului dar pe care fotografiile facute in mers nu le-au surprins intr-o lumina tocmai buna.

Daca va intrebati de ce tramvaiele lor arata cum arata unul din raspunsuri e posibil sa-l vedeti si in fotografia de mai jos:

Podul sudic de cale ferata:

Mi s-a parut amuzanta fotografia cand am facut-o:
Intoarcerea la camping s-a facut tot pe podul Rodenkirchen...



... podul construit intre 1938 si 1941 pentru autostrada Koln-Aachen a fost distrus in 1945. A fost reconstruit refolosindu-se vechii piloni ( vezi si foto mai jos cu vulturul nazist aflat pe unul din piloni ). La constructia noului pod s-au folosit doar 3350 de tone de otel fata de 6100 tone cate fusesera folosite la vechiul pod ( sursa info wikipedia ).
La campingul aflat pe malul Rinului a urmat o sedinta la botul "cainelui" de planificare a traseului viitor ...

... o sedinta sau chiar mai multe ... nu conteaza... important a fost ca erau reci si au alunecat placut dupa o zi plina ;) ...