Fiare si soare la inceput de Noiembrie in curtea Muzeului Militar

  Ce poti face, intr-o zi de toamna tarzie, cu juniorul de aproape 4 ani pasionat de tancuri ( a vazut el cum ia calcat tancul masina lui Mr. Bean si de atunci e foarte impresionat de acest vehicul :) )? Evident o plimbare prin curtea Muzeului Militar National "Regele Ferdinand I".
 Acolo veti capata raspunsul la multe intrebari de genul: cum aratau tunurile din centura fortificata a Bucurestiului dinainte de prima conflagratie mondiala, ce "fiare" au capturat soldatii romani de la cei austro-ungari in Primul Razboi Mondial sau ce cauta un tanc american Sherman in apele Prutului. Nu veti gasi raspuns la intrebarile: unde e  cealalta jumatate de tanc Sherman, cum a ajuns tancul Panzer IV in curtea muzeului sau de ce macar un singur fort al Bucurestiului nu e transformat in atractie turistica interesanta, educativa si capabila sa aduca multi bani atat de la turistii cat si de la bucurestenii ce nu prea au ce vedea in a noastra capitala.
 Veti putea vedea avioane, costume spatiale si chiar o capsula spatiala in "carne si oase", piese de artilerie de toate calibrele si pentru toate situatiile dar si tancuri din toate generatiile incepand cu venerabilele Skoda si Renault. Puteti sa le vedeti, dar pentru fotografiat trebuie sa scoateti: fie 50 de lei din buzunar, fie aparatul de fotografiat pe blat din celalalt buzunar ;) .

Jumatate de tanc Sherman. "The World War II Sherman tanks had a fatal flaw that contributed to the death of thousands of troops."

Un dragutel tanc Renault de "mic litraj" din Primul Razboi Mondial. Oare fabrica de la Billancourt ( se pronunta aproximativ "bilancur") a asamblat vreodata si ceva serios?

Panzerkampfwagen IV (Pz.Kpfw. IV) sau mai pe scurt Panzer IV, unul din cele mai cunoscute dar si exportate tancuri germane din al doilea razboi mondial. 300 astfel de tancuri au fost vandute si au intrat in dotarea armatelor din Finlanda, Romania, Spania si Bulgaria. Dupa razboi francezii si spaniolii au vandut tancuri Panzer IV Siriei care le-a folosit in timpul Razboiului de 6 zile din 1967 ( Wikipedia sa traiasca! ).

    Iustin a fost in culmea fericirii...

O plimbare scurta de vara

Pe la jumatatea saptamanii trecute, pentru ca betonul incepea sa friga iar mintea deja o lua razna pe campii satula de atat Bucuresti, am pus echipamentul de scufundari in a'batrana ( cainele pentru cine a mai urmarit povesti pe aici ) si dai bataie spre litoral pentru a dezlega sau lamuri ceva ce ma obsedeaza inca din copilarie: situatia portului roman tarziu-bizantin de la Kallatis. 

Prima oprire la Muzeul de istorie si arheologie Constanta pentru a lua ultimele periodice aparute si a sta de vorba cu vechi cunostinte. 

Cazarea a fost asigurata de camping-ul aflat la intrarea in Venus dinspre Saturn, camping ce nu era cu mult mai prejos decat stabilimentele similare din Vest. In rest litoralul romanesc pustiu si trist ca intr-un film postapocaliptic. 

Din camping spre Nord-Vest panorama se deschidea placuta spre camp. Din unduirea campului se itea mamelonul discret dar nu lipsit de frumusete a unui enorm tumul antic.

O vedere mai apropiata asupra tumulului...

Apa calda, marea relativ linistita, totul promitea o cercetare usoara ca o plimbare pe bulevard. Totul fusese atent studiat si restudiat in cele mai mici detalii: harti vechi sau noi, vederi din satelit, masuratori la scara, planuri. Trebuia sa fie doar o simpla formalitate. Doar o singura tristete plutea in aer: lipsa unui coechipier faceau dificile masuratorile precise subacvatice.
Cine s-ar fi gandit ca marea va avea claritatea ciorbei de burta? Unei maini intinse in apa nu-i distingeai degetele. Vizibilitatea sub un metru facea cercetarea aproape imposibila.

Doar peste 2 metrii adancime vizibilitatea se situa undeva la un metru...

... sau in zonele protejate de hula din spatele digurilor.

Rapane odihnindu-se... sau poate se imperecheau ... chiar astea cum o fac cand o fac? :) Gata, am studiat. Melcii astia sunt perversi rau de tot :D .

Cele doua zile de scufundari n-au fost lipsite de rezultate concrete. Cel mai mare castig a fost imaginea de ansamblu asupra situatiei de la fata locului ce a completat studiile de pe uscat. Rezultatele, concluziile, viziunea asupra cercetarilor viitoare asupra sitului vor fi prezentate cat de curand, intr-un material, pe celalalt blog. 

BBM 2012

Graba mare! Doar 5 zile ramase pana la BBM 2012!!! Cel mai important eveniment VW de anul asta ( cel putin pentru mine :D ) Bran Beetle Meeting va avea loc la Rasnov. Nu-i banc vino si convinge-te ;).

La revedere Mircea!

Sunt cateodata momente... asa... de gratie.
Cand totul si toate se aduna si e atat de frumos,
Cand suntem cu totii si-i bine.
Si apoi treptat se duc...
 Toate intr-un fel sau altul... toti,
Care-n cotro...
Dar ii sti ca-s in tari straine sau departe sau aproape
sau sunt doar acolo asteptand un nou moment de gratie...
Cand totul si toate se aduna si e atat de frumos,
Cand suntem cu totii si-i bine.
De ce-ai plecat?
De ce n-ai mai stat sa mai glumi un pic?
De ce n-ai terminat un kubel sa radem mergand la parade

Prin fum de ercul?
Acum trebuie s-astept sa zboare kubelul prin nori
Nu stiu cand va fi ...poate...
Cand totul si toate se aduna si e atat de frumos,
Cand suntem cu totii si-i bine.

La revedere Mircea!

Un nou blog

De azi am un nou blog http://vitahistoria.blogspot.ro/  doar pentru cerectarile personale in domeniul istoriei, numismaticii si arheologiei. Sper sa-l gasiti util si mai ales interesant. Typ3forever.blogspot.com va ramane mai departe un blog dedicat masinii, intrunirilor VW, calatoriilor si altor trasnai ce-mi trec prin cap. Lectura placuta!

Un garaj fericit

"Un fapt fara importanta ma poate face sa sper..." Asemeni regretatului Florian Pitis imi vine sa cant celebrele versuri de fiecare data cand vad in jur si ceva normalitate ( vezi draga cititorule si recenta vizita la Porsche Bucuresti Vest ). De ceva vreme tot aman sa va prezint o minune de pe malurile Dambovitei: un garaj interbelic fericit. Garajul carosierului Peleanu din Calea Dorobantilor n-a fost demolat, in locul lui nu s-a ridicat un rahat impersonal de otel si sticla. A fost cosmetizat, a se citi au fost dezafectate sandramalele de tabla aflate in fata lui si a capatat o noua menire: hipermarket. Dimensiunile generoase ale venerabilului garaj ( se intinde intre Calea Dorobantilor si strada G-ral Stanislav Citoschi adica cat toata lungimea strazii Mr. Dimitrie Giurescu ) ar fi permis poate indeplinirea visului de aur al tuturor pasionatilor de autovehicule istorice: un muzeu al autovehiculelor. Dar e bine si asa . Facand ceva cumparaturi puteti vedea si interiorul garajului. Se remarca in primul rand camera aflata deasupra intrarii, de unde ( probabil ) proprietarul garajului supraveghea bunul mers al lucrarilor din interior dar. de unde, printr-o fereastra semirotunda, avea vedere si catre curtea din fata si Calea Dorobantilor.

 Garajul carosierului interbelic Peleanu asa cum se prezenta cu cativa ani in urma ( sursa foto blog simply bucharest ):

... si asa cum arata el acum:

O zi la Porsche Bucuresti Vest

Azi mi-am petrecut ziua la Porsche Bucuresti Vest . Am fost cu treaba, ca sa zic asa. Am schimbat kit-ul de distributie si am facut ITP-ul la "aia tanara" vorba lu' fi-miu ( aia tanara = Golf IV TDI Variant, a'batrana = VW 1600 Variant ). Catre reprezentanta ( PBV1 ) am plecat cu o gramada de asteptari negative: e scump, cine m-a pus sa fac si programare la ITP ca astia-s service si o sa inceapa cu tiganii gen: parca va bate lantul, vi se invarte roata si coclenderul de 14 pe stanga are un joc, doar, doar iti mai baga ceva manopera si piese pe gat. Toate asteptarile negative au fost infirmate! Parca nici n-am fost in Romania la service. A fost mai ieftin decat se estimase initial ( ceva discount-uri )in final la acelas pret cu un service de cartier dar cu piese originale VW (!!!). ITP-ul a decurs ( habar n-am cum ca masina n-am mai vazut-o de cand a intrat in service :) ) fara probleme si masina l-a trecut din prima. Acum zic si eu ca mama-mare cand era incantata de vreo manopera: "parca si merge mai bine maica". Un singur regret am in toata povestea ca am fost un boa si nu mi-am luat cu mine laptop-ul, au internet free si puteam sa mai scriu una alta sau sa pierd timpul la vreun film ceva. Una peste alta ma declar extrem de multumit si atunci cand nevoile o vor cere tot la Porsche Bucuresti Vest am sa ma duc. :)