Aventura thassiana Ep 7

Marea descoperire ( a doua zi ).

Celei de a doua zi ( si ultima ) i-au revenit doua directii de cercetare: prima a constat in studierea intregului sit arheologic pentru intelegerea descoperirii in ansamblul ei, iar a doua directie a constat in dezvelirea, cu ajutorul unei surubelnite pe post de spaclu, a unei portiuni de mozaic pentru a-mi putea face o viziune ( macar partiala ) asupra lui. Cercetarea sitului a inceput cu zidurile aflate in partea ( presupus ) estica, ziduri ce au furnizat si cheia complexului. Primul zid conturat pornea din malul de pamant si cotea spre apa marii. Zidul avand forma unui arc de cerc a apartinut cu siguranta unei abside indicand astfel si natura intregului edificiu: basilica crestina. Pentru aceasta identificare se pronunta si orientarea intregului edificiului.

Foto absida ( altar ).

In acest caz partea centrala a edificiului, cea acoperita cu covorul de mozaic, corespunde naosului. Acesta in partea dinspre absida ( altar ) este strapuns de o groapa relativ moderna ( vezi foto ) ce a afectat si covorul de mozaic. In acest stadiu nu se poate spune daca naosul era compus dintr-o singura nava sau mai multe si nici care ar fi putut fi latimea lui.

Trei vederi asupra naosului ( se distinge linia covorului de mozaic ).

Foto cu groapa moderna ce a afectat podeaua cu mozaic.

Mozaicul multicolor, partial degajat ( vezi foto ) lasa sa se vada o margine a covorului avand o bordura din trei randuri de pietre albe ( marmura ) si un ornament cu "valuri". Acest tip de ornament este des intalnit in cazul mozaicurilor un bun exemplu regasindu-se la mozaicul baptisteriul basilicii crestine din Butrint.

Mozaicul partial degajat.

Detaliu al mozaicului de la Butrin cu chenarul decorat cu "valuri".



Insa cea mai buna analogie ( atat ca stilistica, colorit, realizare si dimensiune ) se gaseste la covorul de mozaic de la marele edificiu din Tomis.

Detaliu al mozaicului de la Tomis.

Zidul construit mai tarziu decat basilica initiala ( prezent in naos in extremitatea dinspre pronaos ) care suprapune covorul de mozaic indica o reampartire a spatiului. Foarte interesant este ca in acest zid, in mortarul aflat in partea superioara a lui, se regasesc o multitudine de fragmente de tencuiala pictata ( diverse nuante si tonuri de verde, albastru, rosu vezi foto ) care sugereaza ca zidul a fost construit odata cu o faza de refacere generala a edificiului. Este foarte posibil ca edificul sa prezinte doua faze constructive ( vezi foto mai jos ).

Zona dintre naos si pronaos.

Fragmente de pictura/tencuiala pictata prinsa in mortarul zidului.

Pronaosul prezinta un zid aflat in continuarea zidului tarziu dar care pare a fi contemporan cu zidurile initiale ale basilicii de care se leaga organic. Acest ultim zid prezinta un spatiu liber inspre zidul fatadei. Acest spatiul liber dintre zid si fatada lasa sa se intrevada doua nivele de calcare. Primul aflandu-se in partea de jos acolo unde zidul din pronaos se uneste cu fatada si un al doilea nivel de calcare asigurat de cele doua lespezi puse pe un pat de pamant peste nivelul initial de calcare. Ultimul nivel de calcare este aproximativ la acelas nivel cu covorul de mozaic.

Vedere asupra pronaosului.



Zidul fatadei este cel mai gros din cele ce au putut fi studiate la aceasta constructie.

Cele doua nivele de calcare ale pronaosului si zidul fatadei.



Fatada este urmata spre Vest de o curte ce pastreaza in situ mari dale de piatra si un zid ce pare sa o margineasca. In apropierea zidului se gasesc doua dale de piatra ce prezinta fiecare cate un sant scobit a carui destinatie imi scapa. Zidul este urmat in mal de chiupul prezentat in prima parte a materialului. Dupa chiup nu mai sunt vizibile alte elemente arheologice.

Pe plaja ce margineste ruinele basilicii se afla imprastiate numeroase fragmente de marmura ce cu siguranta au fost folosite la decorarea basilicii. Atrag atentia mai ales bucatile de marmura de mari dimensiuni ( vezi foto ) ce foarte probabil au fost folosite ca trepte.

Avand in vedere natura locului ( golf izolat ) as inclina spre o destinatie monastica a acestui edificiu: o frumoasa basilica cu trepte ( si poate altar ) de marmura, decorata cu picturi si un ingrijit mozaic policrom. Cat despre datarea ei, chiar si in limite largi, este foarte greu de realizat in lipsa unui inventar arheologic reconoscibil. Tehnica constructiva ar sugera larg primul mileniu al erei crestine pentru o datare mai precisa fiind necesare cercetari arheologice amanuntite.
Urmatorul pas inainte de a face publice coordonatele locului este sa trimit un mail autoritatilor arheologice din regiune pentru a semnala acaeasta descoperire. Pozitia multor elemenete in situ ( tigle si olane aflate in pozitia initiala de dupa prabusirea din acoperis, etc ) sugereaza ca basilica nu a cunoscut o cercetare arheologica amanuntita. In cazul in care voi primi un raspuns am sa va tin la curent.