Am revenit!

Pe la Sighisoara

Gata, am revenit! Pentru o saptamana am fost in ceea ce s-ar putea numi concediu de odihna activa. Adica n-am mai muncit la scarbici dar am muncit la masina. Dupa o iarna grea in care a facut fata cu brio conditiilor meteo si drumurilor mioritice, "cainele" ( typ 3-ul meu ) necesita ample lucrari de intretinere. Am profitat de aceste lucrari si i-am adus si niste schimbari ce vor fi prezentate intr-un soi de serial in zilele ce vor urma.

Povestea a inceput "uichendul" trecut cu o vizita la Sighisoara de unde am venit printre altele si cu cateva fotografii si consideratii.

Romania e o tara frumoasa, pacat ca e locuita de romani. Lucrurile nu au stat tot timpul chiar asa, astfel la recensamantul din 1910 la Sighisoara locuiau: 11587 locuitori din care 5686 germani, 3031 romani, 2687 unguri si vreo 380 alte nationalitati. De la nemti a ramas vechiul oras cu cetatea aferenta. La recensamantul din 2002 avem vreo 32300 locuitori din care 24571 romani, 5934 maghiari, 1135 tigani si doar vreo 623 germani. ( Sursa datelor wikipedia ).

Orasul se prezinta suspect de curat ( suspect pentru un bucurestean obisnuit cu jegul monstruos al capitalei ) si cu un enorm potential.

La fel ca si intreaga tara care are un enorm potential si atat. Casele ar putea fi restaurate iar inmultirea pensiunilor si a restaurantelor sau a altor activitati desfasurate in aceste vechi imobile ( muzee, ateliere artistice sau traditionale etc ) ar aduce un plus de turisti si ( logic ) venituri si locuri de munca calificate.

Daca fiecare casa ar fi restaurata si nu renovata in deja consacratul stil mioritic ( termopane, culori ale fatadei ce-ti afecteaza retina, acoperisuri de tabla, etc ) s-ar creea locuri de munca pentru restauratori profesionisti, istorici si artisti ( adica tocmai acei oameni pe care bugetul si conducerea nu-i mai suporta ). Spre exemplu restaurarea tamplariei din lemn ( ce tampit suna! ) ar creea locuri de munca pentru restauratori si tamplari profesionisti iar efectul final este net superior tamplariei "termopan" din PVC sau aluminiu, ce ( din nefericire ) usor cucereste intregul oras.

Daca vorbim de cuceritorii vechiului oras nu putem sa-i uitam pe invadatorii ce au pus stapanire pe cerul, stalpii si casele Romaniei: cablurile.

Incercarea de a face o fotografie decenta sau de a vedea cerul e o intreaga aventura. Nu vreau sa-mi imaginez artificiile la care trebuie sa recurga producatorul unui film "de epoca" ce doreste sa foloseasca un oras din Romania drept decor.

Front de case pe o strada din Sighisoara ...

...aceias strada cu cerul negru de cabluri.

Vedere asupra turnului medieval cu ceas de pe o straduta laterala...

... si aceias priveliste dar vazuta cu cativa pasi mai in spate.

In rest vizita la o ora matinala ( 07:00 -08:30 ) m-a scutit de intalnirea cu conationalii si mi-a permis sa admir in liniste arhitectura medievala transilvaneana, ocazie cu care mi-au venit in cap cateva lucrari ce as putea sa le scriu despre aceasta dar pe care cu siguranta nu le voi scrie niciodata.

Trainicia lucrului nemtesc ( si nu altceva ) face ca zidurile sa mai stea ( inca ) in picioare.

Prin orasul pustiu am avut un ghid cu "vier pfoten" ;) .

Curiozitate:

In urma cu 30-40 de ani prostul satului dintr-un sat sasesc a emigrat in RDG ?

O fatada de magazin frumos restaurata.
Sic transit gloria mundi ...