Volkswagen-urile Militiei Ep. 1

Memoria uitarii

La BBM-ul de anul acesta stateam de vorba cu Jan ( un pasionat volkswagen-ist ) despre volkswagenele "broscuta" din dotarea politiei. La un moment dat Jan ma opreste si-mi spune "ai vazut ce repede uita oamenii? vorbim de volkswagenele politiei cand pe vremea aia era de fapt militia". Nu au trecut nici douazeci de ani si cuvantul "militia" iese, usor, usor, din vocabular fiind inlocuit de "politie". Uitarea se asterne peste multe lucruri ce odata constituiau viata cotidiana. Aici nu vorbesc de cotidianul de acum o suta, doua sau o mie de ani ci despre cel recent de acum 70, 50 sau chiar 20 de ani in urma. Acum e aproape imposibil sa mai gasesti pe cineva sa-ti vorbeasca despre lucruri traite in perioada interbelica, cu 15-20 de ani in urma orice batran sau batranica degraba ti-ar fi povestit lucruri de atunci, numai sa fi intrebat.

Cam la fel se intampla si cu amintiri mai recente din ultimii 50, 40 sau chiar 30 de ani, multe se pierd si raman cernute doar acelea mai mari sau mai colturoase ce n-au cazut prin ochiurile largi ale sitei memoriei colective.

Mitologia

O astfel de amintire colectiva ce incepe sa paleasca si probabil curand va fi data uitarii este cea a volkswagenelor de la Militie. Personal nu le-am apucat in dotarea Militiei, generatia mea cunoscandu-le doar din folclorul generatiilor anterioare. Volkswagenele militiei au generat in mentalul colectiv o adevarata mitologie care le-a imbracat intr-o aura magica, sa vedem cateva astfel de exemple:

Se spunea ca aveau motoare modificate capabile de viteze foarte mari. Realitatea este ca o viteza de 110-120 km/h in anii 50-60 era aproape incredibila. Cei care au facut scoala de soferi acum 15-20 de ani isi amintesc probabil de prevederile regulamentului: viteza maxima in afara localitatii este de 80 km/h pentru masinile pana in ( parca ) 1800 cc. Masinile cu capacitate cilindrica de peste 1800 cc pot circula cu 90 km/h. Si urma o precizare: cu exceptia autovehiculelor Pobeda si Warszawa. Pobeda ( GAZ M-20 ) a fost fabricata in URSS intre 1946 -1958 si avea un generos motor de 2,1 litrii dar care nu furniza decat 50 hp ce permiteau la aceasta masina o viteza maxima de 105 km/h. Warszawa era de fapt tot Pobeda dar fabricata sub licenta in Polonia pana prin anii 60. Acestea, alaturi de Volga ( GAZ M-21 ) sau Moskvitch, erau masinile ce stapaneau soselele patriei in anii 50 si pana spre sfarsitul anilor 60, comparativ cu ele performantele de viteza ale micutului Volkswagen ( cu un biet motor de doar 1200 cc ) pareau uluitoare.

O alta teorie vehiculata in popor si transformata in mit spunea ca Volkswagenele Militiei aveau pe podele o placa de plumb sau plumb turnat pentru stabilitate. Evident o alta exagerare folclorica care avea ca radacina stabilitatea foarte mare a Volkswagenelor dotate cu suspensie independenta pe toate cele patru roti si cu un centru de greutate situat foarte jos. Stabilitatea lor parea si mai uimitoare daca le comparam cu celelalte masini rusesti aflate in circulatie si care fusesera construite in general dupa cele americane a caror lipsa de stabilitate pe drumuri serpuitoare este renumita.

Enigmele istoriei recente

Pana acum nu am gasit nici o sursa oficiala care sa vorbeasca de Volkswagen-ele Militiei. Nu zic ca nu ar fi dar drumurile noastre nu s-au intersectat. Ca ceata sa fie si mai deasa inca nu am gasit nici ( macar ) o fotografie de epoca cu aceste masini desi am cautat in mii de fotografii din aceea perioada.

Prima descoperire

In urma cu cativa ani am descoperit un Volkswagen care apartinuse Militiei. Informatia furnizata de actualul proprietar era scrisa de mana si pe talonul ( model vechi ) al masinii.

Din nefericire masina se afla intr-o stare avansata de degradare dar tocmai aceasta a facut sa se pastreze cateva elemente interesante ce in urma unei refaceri sau restaurari probabil s-ar fi pierdut.

Fotografiile facute acum vreo 3 ani nu au surprins masina in ansamblul ei ci doar partea din fata.
In primul rand doua lampi similare cu cele de T1 dar nu identice montate in locul grilelor de pe aripile fata. Nu stiu daca erau lampi de semnalizare la schimbarea directie sau ceva lampi specifice masinilor de Militie.

( fotografii personale )

Actuala vopsea crapata sau exfoliata lasa sa se vada o alta vopsea albastra specifica "organelor".

Un element care o deosebea de majoritatea masinilor volkswagen "broscuta" de la sfarsitul anilor 50 inceputul anilor 60 era capota spate modelul cu fante specific modelelor cabrio in general dar si masinilor comercializate in tari cu clima calda. Capota acum pierduta era similara cu cea din fotografia de mai jos:

( sursa foto: www.thesamba.com )

A doua descoperire

Daca masina in sine nu ofera prea multe informatii, certificatul de inmatriculare ( model vechi ) eliberat de Militie nu face decat sa sporeasca si mai mult misterul. Fotografia acestuia este scanata dupa o copie "xerox" de proasta calitate care nu a inregistrat si inscrisul "de mina" care facea referire la provenienta masinii ( militia ).

Cea mai naucitoare informatie din certificatul de inmatriculare este anul de fabricatie 1956 (vezi elementul F ). Caroseria masinii, cu siguranta, nu este un model specific anului 1956 ( Ovali ). Iar seria sasiului trecuta in acelas certificat (elementul A ) la rubrica tonaj, SS ( de la serie sasiu ) 2469311 este una din Aprilie-Mai 1959. De parca toate astea nu ar fi fost de ajuns seria motorului ( 1-0605452 ) este una din Mai-Iunie 1953 ( motor de 1100, 25 hp )!!! Veridicitatea seriei de motor fiind cumva confirmata si de proprietar care mi-a spus ca a fost nevoit sa alezeze blocul motor ca sa poata folosi un set motor de 1200 / 30 hp. Evident masina a primit acest motor candva in decursul vietii ( ulterior iesirii pe poarta fabricii ) intr-un moment imposibil de precizat acum.

Revenind un pic la insemnarea "masina a apartinut militiei" aceasta putea sa apara odata cu schimbarea in certificat a numarului de inmatriculare. Certificatul este emis pe 2 Noiembrie 1983 pe numele proprietarului de atunci cu numarul de inmatriculare 18-B-972XX ( elementul D ), trei zile mai tarziu ( 5XI-83 ) apare mentiunea de schimbare a numarului de inmatriculare cu 9-B-9571 ( elementul E ), numar de inmatriculare sa zicem specific masinilor apartinand Ministerului de Interne. Probabil proprietarul avusese "pile" si schimbase numarul banal cu unul de "jmecher". Alocarea acestui numar fiind "legalizata" de provenienta initiala a masinii. Este un exemplu de tertipuri ce umpleau viata in "Epoca de Aur". Cand masina si-a schimbat detinatorul initial ( militia ) este foarte greu de spus, anul 1983 de emitere a certificatului fiind greu de crezut. Volkswagen-ele nu se mai aflau de mult la aceea data in dotarea militiei, masinile de militie incepand cu anul 1970 fiind Dacia 1300 si ulterior 1310. Masina putea fi vanduta de militie in 1983 doar daca fusese tinuta intr-un stoc de rezerva similar celor de la MApN ( nu am cunostinta ca si MI-ul sa fi avut asa ceva ). Cel mai probabil a fost vanduta cu mult inainte de 1983 acesta ramanind doar anul emiterii certificatului.

Pe langa informatiile mai mult sau mai putin confuze certificatul de inmatriculare ofera si informatii legate de nivelul de pregatire al "organelor", nivel ce le-a adus renumele in epoca ( vezi elementele B si C ). Daca pentru scrierea "Wolkswagen" organu' ce a completat documentul ar fi putut aduce ca argument pentru greseala sa necunoasterea "doctrinara" ;) a masinilor capitaliste, pentru scrierea fonetica ( asa auzea si probabil pronunta el ) "noembr(e)" e greu de gasit o alta justificare decat proasta stapanire a limbii romane ( vorbit si scris ).

Revenind la problema volkswagenelor militiei documentul in discutie nu lamureste de loc anul cand acestea au intrat in dotare. As fi fost tentat sa spun ca acest lucru nu ar fi putut avea loc decat dupa 1967 cand RSR ( Republica Socialista Romania ) stabileste relatii diplomatice cu RFG ( Republica Federala Germania pentru cei nascuti si crescuti dupa 89 ;) ), de altfel primul pas in stabilirea de relatii comerciale cu Vestul capitalist cand s-ar fi putut importa aceste masini are loc abia in iunie-august 1959, coincidenta sau nu, fiind si acelas an in care este fabricata si masina noastra.

Intrarea in dotarea militiei a masinilor VW dupa 1968 este greu de crezut mai ales in conditiile in care din acest an RSR produce primele turisme: Dacia 1100 ( Renault 8 ) in colaborare cu francezii ( care furnizau toate componentele romanii ramanand doar sa le asambleze ).

Promit sa revin cu alte episoade pe masura ce voi descoperii noi informatii.