Ca sa nu-mi bateti obrazul: "bai ai fost in Spania si nu ne-ai adus si noua nici un castel" acest ultim episod din calatoria de anul acesta am sa-l incep cu cateva castele culese pe drumul spre casa.
In Estul Spaniei spre Mediterana aproape ca nu-i deal sau munte sa nu aiba in varf un castel mai mic sau mai mare.
Cred ca se poate organiza o excursie numai cu acest scop.
Material de studiu se gaseste din belsug ...
Inainte de a trece in Franta si de a arunca un ochi prin Alpii Maritimi Francezi sa va povestesc o alta aventura automobilistica petrecuta pe autostrada in drum spre Barcelona. Opresc la un restaurant construit deasupra autostrazii sa beau o cafea ( era cu vreo 300 km inainte de Barcelona ). Dupa ce-mi beau revigoranta licoare, stimulat si de masinile ce se scurgeau pe sub masa, hotaresc sa plec din nou la drum. Bag cheia in contact, ponesc masina si becul la incarcare refuza ( din nou :( ) sa se mai stinga. Relaxat, ca orice om ce s-a luptat o viata intreaga cu dinam-ul masinii invingand de fiecare data, merg mai departe cu gandul ca 300 de km n-o fi foc si tine bateria si fara incarcare ( urmand ca la Barcelona cu o bere in fata sa reputez o noua victorie in fata miselului ). Cu vreo 80 de km inainte de destinatia zilei sunt nevoit sa opresc la o benzinarie pentru, evident, benzina. Sa opresc motorul? ... sa nu opresc? Pana in autostrada era o panta numai buna de pornit masina asa ca decid ca n-am de ce sa-mi fac griji si opresc motorul. Pun benzina, platesc, bag cheia in contact, rasucesc, click ... si atit :( !!! "@&^$@&$#*! ... in mama ei de masina!" .
Mi-am luat zambetul meu irezistibil si mi-am intrebat a mea consoarta: "Impingi tu si pornesc eu sau viceversa?". Nu stiu de ce a ales viceversa ... Ca urmare i-am dat instructiunile necesare: "eu imping, masina isi ia viteza la vale spre autostrada, bagi a doua, ridici usor piciorul de pe ambreiaj apasand in acelas timp nitel pe acceleratie. Masina porneste, pui frana si facem schimb de locuri. Ai inteles?"
Totul se desfasoara conform planului, numai ca uitasem sa-i spun si amanuntul final "cand te dai jos scoti si masina din viteza" :( . Evident motorul se opreste si sunt nevoit sa imping masina de data asta la deal. Pe la jumatatea pantei ma intalnesc cu vreo 4 spanioli intr-un microbuz care plini de voiosie ma incurajeaza atit prin semne cat si verbal. Stiti si voi ca in astfel de momente cel mai mult ai nevoie de incurajari. Ajuns sus inapoi in benzinarie, in vreme ce eu faceam o pauza in care incercam sa-mi regasesc un ritm suficient de normal al respiratiei care sa-mi permita sa mai sustin inca odata cursul scurt de pornire a masinii prin inpingere ( fara sa mai omit si finalul cu "se scoate din viteza si te dai jos " ), a mea jumatate rasuceste calm cheia in contact si masina porneste la sfert de cheie!!!!! Probabil ca pe undeva pe sus zeii se tavaleau pe jos de ras.
Dupa ce dinam-ul a fost reparat in camping la Barcelona cu o bere rece alaturi, mi-am continuat, a doua zi, drumul catre Franta. Cat am umblat cu limba scoasa de cald prin toata Spania nu am vazut picatura de ploaie, nimic nici macar un gand de ploaie. La juma de metru dupa ce-am trecut in Franta a inceput si ploaia.
Alpii Maritimi Francezi sunt genul de munti ideali ce se gasesc, asa cum le zice si numele, la o aruncatura de bat de mare.
Astfel ca usor poti sa impaci intr-un concediu si capra si varza. Merita retinuta ca destinatie turistica! 
Daca mai pui la socoteala ca Alpii astia se scalda in apele mediteranei in zona cunoscuta si drept "Mica Mamaia" sau cum neinspirat ii spun locuitorii si turistii nemioritici: Coasta de Azur lucrurile devin si mai promitatoare. 
Find la final de concediu si evident cu bugetul lichidat ( ca terminat e prea putin spus ) m-am limitat la a admira frumoasele statiuni de odihna si tratament ale Coastei de Azur de pe marginea autostrazii ce penetra la propriu muntii din zona.
Din traversarea Italiei catre casa nu am amintiri prea placute sau intersante de povestit. Atitudinea de sictir a italienilor ( generala si nu legata direct de mine ca roman ) venea intr-un contrast izbitor cu amabilitatea frantuzeasca sau voiosia prieteneasca a spaniolului. Daca la asta adaug si modul de viata mult prea (fara rost ) zgomotos al italienilor rezulta ca Italia trece pe ultimul loc in ordinea prioritatilor mele turistice viitoare ( oricum am mai facut turul italiei pe la inceputul anilor 90). Spre exemplu intr-o noapte aflat intr-o benzinarie unde mai intai plateai si abia apoi bagai combustibilul am asistat la o cearta? discutie italieneasca? total inutila intre casier si un motociclist italian. Discutia se desfasura cam asa:"pot sa bag si eu benzina?" zice cu tafna motociclistul
"nu" sec si sictirit raspunde casierul
"aha ai ceva cu mineeeee! nu vrei sa-mi dai benzinaaaa!!!! mata, tactu' bla bla bla
Discutia a continuat cam ca in filmele italienesti din anii 60 cu tot circul de rigoare. In final, dupa cel putin 5 minute de circ, motociclistul a platit si si-a bagat benzina ..
Apoi au urmat fostele republici Yugoslave.
Slovenia arata mai bine decat Austria! Infrastructura este impecabila, curatenia capata o noua dimensiune pe care a noastra tara nu a cunoscut-o si nu o va atinge niciodata. Padurile sunt verzi si pare sa nu le lipseasca nici macar o craca.
Oamenii au case curate si ingrijite cam ca cele care apar in calendarele cu peisaje. Lipsesc vilele si castelele cu turnulete. Lipseste si mania grandorii specifica mitocanului parvenit. Singurele lucruri grandioase care-ti atrag atentia sunt peisajul si infrastructura.
Din Croatia nu am mare lucru a va spune pentru ca singurul lucru pe care l-am vazut a fost o autostrada dreapta de vreo 400 km.
Apoi au urmat fostele republici Yugoslave.
Slovenia arata mai bine decat Austria! Infrastructura este impecabila, curatenia capata o noua dimensiune pe care a noastra tara nu a cunoscut-o si nu o va atinge niciodata. Padurile sunt verzi si pare sa nu le lipseasca nici macar o craca.
Oamenii au case curate si ingrijite cam ca cele care apar in calendarele cu peisaje. Lipsesc vilele si castelele cu turnulete. Lipseste si mania grandorii specifica mitocanului parvenit. Singurele lucruri grandioase care-ti atrag atentia sunt peisajul si infrastructura.
Din Croatia nu am mare lucru a va spune pentru ca singurul lucru pe care l-am vazut a fost o autostrada dreapta de vreo 400 km.
Dar odata ajuns la granita Serbiei revelatiile se tin lant. In primul rand vama arata exact dar exact ca aia romaneasca! Adica jeg, putoare de urina amestecata cu fecale. Locul asfaltului impecabil e luat de gropi peticite prost iar prima intrebare care-ti vine in minte e "cu ce am gresit de trebuie sa ma intorc inapoi acasa?" A doua chestie care-ti vine in cap e ca intelegi in sfarsit de ce singurii prieteni ai Romaniei sunt sarbii si Marea Neagra: suntem la fel de murdari, puturosi si mandrii de noi si de jegul nostru. Vorba bancului cu copilul vierme si mama vierme:
-Mama noi am putea trai intr-un mar sau intr-o caisa?
-Bineanteles copilul meu.
-Si atunci de ce traim intr-un rahat?
-Pentru ca suntem nationalisti!"
Intre Bucuresti si Belgrad la o privire in goana masinii nu sesizezi decat o singura diferenta: ei au o autostrada ( plina de gropi ) care traverseaza orasul la fel de murdar ca o groapa de gunoi sau ca Bucurestii.
Dupa ce mergi pe un drum, ce ar fi trebuit sa fie o destinatie turistica in sine, pe la Cazane pe malul Sarbesc ( la fel de spectaculos ca si pe malul romanesc ) dar care acum nu este decat o proba de rezistenta a suspensiilor si a structurii generale a masinii, ajungi in Romania.
Dar aici traim marea majoritate a cititorilor acestui blog si nu trebuie sa mai descriu peisajul si atmosfera generala.
Dar aici traim marea majoritate a cititorilor acestui blog si nu trebuie sa mai descriu peisajul si atmosfera generala.
Cainele din nou in tara...
Si acumj un bilant la sfarsit de serial cu ce nu am facut in aceasta calatorie intr-o ordine bezmetica:
-nu am ajuns in Africa.
-nu am fost la o corida
-nu am baut suficienta sangria
-nu mi-am luat sandale, curele si pantofi de piele ieftine si bune (erau la reducere in Madrid ) pentru ca am zis ca-mi iau din Maroc ( raiul pielariei ieftine $%&^$@#$(! )
-nu am vizitat Muzeu D'Orsay
-nu am fost la Moulin Rouge
-nu m-am plimbat cu camila
-nu am vizitat nici un sit arheologi de epoca romana
-nu am baut suficienta sangria
-nu am dormit la nici un hotel
-nu am ramas intr-o tara civilizata
-nu am baut suficienta sangria
-nu am mancat homar, de fapt nu am mancat niciodata homar dar vreau neaparat sa rezolv si problema asta
-nu am ajuns la Toledo
-nu am traversat celebrul pod de enspe metrii inaltime din Franta
-nu am ajuns la nici o intrunire volkswagen prin tarile strabatute
-nu am mancat destule scoici si mai ales nu am baut suficienta sangria cu gheata
Gata cam asta a fost, cititorilor care au avut rabdarea sa urmareasca baterea mea de campi 25 de episoade le multumesc si le promit noi seriale si materiale mai mult sau mai putin incitante.
Sa ne vedem cu bine ( si cat mai repede ) la inconjurul lumii!
Abia astept viitoare calatorii ;) Acum ca am broasca refacuta incep sa-mi fac si eu planuri de calatorie si esti o sursa nemaipomenita de inspiratie.
RăspundețiȘtergereMultumesc! Ma bate gandul pana la viitoarea calatorie sa fac un serial cu calatoria de anul trecut dar inca nu m-am hotarit. Mie sa nu inceapa cei 3-4 cititori sa dea semne de plictiseala :) .
RăspundețiȘtergere