marți, 30 martie 2010

Welcome home Ep 7




Vizita la fabrica. Orasul.

Intr-una din zile organizatorii intrunirii ne-au invitat la un tur al fabricii Volkswagen de la Wolfsburg. Pentru un pasionat, pentru un posesor de Volkswagen, vizita, la fabrica de unde masina lui a plecat in urma cu 40 de ani, este un moment impresionant. Din 95 de cand am permisul si am condus primul meu Variant din 1972, am visat sa merg cu aceea masina la fabrica. Multi au privit cu neancredere sau cu un zambet compatimitor acest vis. Cunoscutii m-au incurajat: "baaa nu-ti da voie cu masina aia in Germania! Acolo daca n-ai cel putin Q7, M13, Z enspe sau Aseis, te impusca sau in cel mai bun caz te amendeaza, iti da masina la remat-ul lor nemtesc, etc".
In 2008 acel vis a devenit realitate. Eu si cu "cainele", Variantul meu din 1969, bateam la poarta fabricii! Si acum cand scriu mi se zbate o lacrima in coltul ochilor .

La intrarea in fabrica. Pe fundal se vad cele doua turnuri in care sunt depozitate masinile noi.

Ziua era frumoasa si participantii la turul fabricii au venit fiecare cu masinile lor.








Fabrica.

E da, fabrica era o poezie, o poezie a tehnicii! A fost prima data cand am vazut o fabrica complet automatizata. Pe o parte intrau sulurile de tabla, dupa ce treceau prin prese uriase ieseau sub forma de componente ( usi, capote, podele, etc ), care erau apoi sudate de roboti, asamblate de roboti, vopsite de roborti. Oamenii doar supravegheau fluxul tehnologic si faceau verificarile de calitate in toate etapele productiei. Orice abatere de la standard era considerata rebut si indepartata din schema.



Prima presa a fabricii devenita acum obiect de muzeu. S-ar putea sa spun o prostie dar daca-mi aduc bine aminte avea si un nume: Herta? sau asa ceva ...


La fiecare ora lucrata muncitorii aveau 15 minute pauza.

Precizie, curatenie si ordine nemteasca!


Evident ca fotografiatul in fabrica era interzis pe motiv ca in unele sectii se fabricau componente pentru noul Golf 6. Pozele din interiorul fabricii nu au fost facute de mine ci de prietenul MishuL. Pentru ce a urmat si cum s-au desfasurat lucrurile un dialog preluat de pe vwforum.ro spune tot:

"Eu: Poate nu v-am zis dar Mishu era ca un japonez dezlantuit: poza tot! el are si poze din fabrica . ......Nu stiu daca am apucat sa-ti povestesc dar cand am iesit de la turul fabricii, indreptindu-ma spre o magazie de scria pe ea "shop", chiar vis a vis de fabrica, ma jucam cu capacul obiectivului aparatului de fotografiat. Bai a sarit un paznic, pensionar, batrin (cred ca era din primii angajati ai fabrici ) fix la beregatile mele (latra ca apucatul in caineasca lui ). Nu mi-a dat drumul pana n-au venit unii de la fabrica mai tineri care parleau si alte limbi decat caineasca nazista si care au constatat rapid ca nu-s spion sau ziarist. Chiar ma gandeam ca prostu' : uite Mishu face poze-n fabrica ca la el acasa si eu abia frec un pic obiectivu' la rece si ma musca hicleristu'

MishuL: Daca iti aduci aminte, am avut chiar nesimtzirea sa declanshez (din gresheala) si blitz-ul! de 2-3 ori!Ai vazut tu pana acum spion industrial cu aparatu' foto cat un pachet de unt?
asta e ca semnele alea de foto interzis, de pe langa unitatile militare. Da' li se uita americanu' din satelit si in gaura.... de eshapament .

Tot eu: HAHAHAHA!!!!! Imi aduc aminte ) "Ups! Sorry! N-a fost cu intentie ".... Trebuia sa-l vezi pe mosulica! sigur a fost la contra informatii militare pe vremea cand rusii veneau cu un micut aparat de fotografiat de marimea unui frigider . Bai terminati ca ma doare burta de la atita ras .....


La final masiniile noi noute erau transportate tot pe benzi in turnurile de stocare.


Orasul Wolfsburg.

Orasul Wolfsburg a aparut odata cu fabrica in 1938, avand initial numele KDF Stadt. Deci un oras nou construit in cea mai mare parte dupa razboi. V-ar placea sa locuiti la marginea Parcului Herastrau? Daca da, atunci cu siguranta v-ar placea sa locuiti si in Wolfsburg. Spatiul verde ( vezi mai jos vederea din satelit preluata de la google map ) este la fel de mare, sau poate chiar mai mare, decat cel construit.


Detaliu al balustradei podului care leaga orasul de baia publica ( baden ) si stadionul de fotbal. Era realizata din piatra nelegata cu ciment, mortar sau beton, doar perfect aranjata si sustinuta de o plasa de sarma.


Chestii care m-au impresionat in mod deosebit:
Pai in primul rand Baden-ul ( baia ). Era un complex acvatic format din 3 bazine: unul de dimensiuni olimpice pentru inot si sarituri, un altul apropiat ca dimensiuni dar cu valuri iar ultimul, avand o forma neregulata, se gasea jumate in interiorul cladirii si jumate afara. Trecerea din interior in exterior se facea prin canale cu jet de apa. Practic nu trebuia decat sa faci pluta si apa te plimba de colo pana dincolo. Bazinul avea si diverse sisteme de masaj cu apa. Nu trebuie sa va mai spun ca organizarea era nemteasca si toate lucrurile mergeau la fel. O chestie usor de neanteles pentru un latin fudul: dusurile aveau apa cu temperatura prestabilita si fie ca-ti placea sau nu, te spalai la aceea temperatura.
Apoi animalele: in spatiile verzi, in parcuri, era plin de animale salbatice ( rate, iepuri ). Fotografiile de mai jos sunt facute in spatiul verde de langa stadion. Credeti ca asa ceva ar fi posibil in Ghencea, Stefan cel Mare sau Giulesti? :)


O familie de rate...



... si pentru ca vine Pastele va propun mai multe fotografii cu iepurasi facute in acelas loc.

Numarati cati urecheati apar in aceasta fotografie...

... sau in aceasta. ;)

Astia doi nu stiu ce vroiau sa faca cand i-am deranjat cu sedinta foto :)) .

Probabil niste chestii de-ale lor iepuresti: socializare, sport etc
Prin oras ne-am plimbat cu ocazia paradei de masini dar de la aceasta, din pacate, nu am decat o fotografie :( .



In ultima zi, pe o ploaie ce la noi ar fi purtat denumirea de potop, apocalipsa sau revarsarea potopica apocaliptica a apelor si care ar fi inecat tot orasul intr-o imensa balta jegoasa dar care acolo nu a fost decat o ploaie torentiala si atat, am facut o vizita la un service al organizatorilor.


O fotografie facuta pe furis va poate da o idee de ce masini erau reparate sau restaurate acolo.


2 comentarii:

  1. si eu am acelasi vis sa ma duc cu variantul la muzeu si sa incojur europa
    altii cand au auzit ce vis am au zis ca masina se strica pana coltul strazii ,ca nu ma lasa sa ies din tara cu ea,ca oricum peste un an va fi la remat ca nu voi avea voie sa circul cu ea ca ii veche etc.
    dar nu ma las dezamagit :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Sa nu te lasi! O plimbare prin Europa face toti banii. O sa vezi ca lumea se uita la tine cu respect si admiratie cand te vede cu o astfel de masina. Cel mai impresionant moment a fost anul trecut cand pe autostrada un autocar intreg de copii se uitau la masina si aplaudau. Iar masina daca-i bine reparata nu se strica, daca se strica o repari :) .

    RăspundețiȘtergere