luni, 24 mai 2010

Comori pierdute de pe Valea Prahovei

Cine oare vazand haosul arhitectonic al Vaii Prahovei si-ar putea imagina ca aceasta a avut si un stil arhitectonic propriu? Nu, nu e vorba de arhitectura kitsch a pensiunilor cu butuci de lemn si piatra ornamentala data cu lac si nelipsitele roti de car si termopane albe. E vorba de o arhitectura ce nesatisfacand megalomania si lipsa de stil romaneasca actuala e condamnata sa dispara.
Breaza, odata cu deschiderea drumului DN1, a fost cumva ocolita de furia turistica si a cunoscut o dezvoltare diferita de a celorlalte orase aflate pe Valea Prahovei. Aflata la periferia intereselor "marilor" dezvoltatori imobiliari a reusit sa-si pastreze ( inca ) superbe case construite intr-un stil arhitectonic specific Vaii Prahovei de inceput de secol XX.
Aceste case sunt construite pe o temelie de piatra avand ziduri din lemn cu umplutura de pamant. In majoritate cu un singur nivel au un numar redus de camere situate de-a lungul unui hol central. Un elementul definitoriu este prispa sau terasa ce ocupa un loc central. Terasa are, in general, o forma hexagonala si este intoteauna acoperita, aratand ca un chiosc atasat casei. Prispele si terasele sunt de regula deschise dar ( o sa vedem si intr-un episod viitor ) cunosc si forme de prispa inchisa cu geamlac. Acoperisul este sustinut de stalpi din lemn de cele mai multe ori ornamentati. Celalalt element specific este bogata ornamentatie a fatadei asigurata de placi de lemn traforat ce impodopesc atat cornisa cat si balustrada prispei sau terasei.



Aproape de zona centrala a orasului o astfel de casa pastreaza si vechiul acoperis de sindrila. Acesta intregeste fericit bogatia decorativa a lemnului traforat.



Tot in centrul Brezei avem si o casa cu etaj ce se poate inscrie lejer in stilul arhitectonic specific Vaii Prahovei. Remarcabila este opulenta decorativa a fatadei si ineditul scarii acoperite aflata in exterior, la fatada principala, ce asigura accesul la etaj.




La finalul acestui material am lasat preferata mea: o casa ce pare fugita dintr-un alt veac. Prispa deschisa in partea dinspre strada se termina spre spatele curtii cu o pripsa inchisa cu geamlac. De fiecare data cand vad aceasta casa nu-mi pot imagina decat caldura blanda a unei dupa-amieze de vara, la Breaza, in compania unei farfurii de sticla pe care boabele translucide, inecate in sirop, a unei dulcete de visine si paharul aburit cu apa rece, de fantana, sunt recuzita unei vizite la vechi cunostinte.



Va urma ;) !

Din cauza monitorului aflat pe drumul spre Valhalla monitoarelor am postat mai multe fotografii cu luminozitate diferita. Cand voi ajunge la un monitor decent am sa fac nitica ordine.

2 comentarii:

  1. Frumoase pozele, trista poveste. Sunt multe cladiri cu o arhitectura similar in multe statiuni de munte care au fost prospere inainte de 1914. In moldova am vazut case de sat, cabane dar chiar si conace intr-un stil foarte similar, din pacate si mai in paragina. Problema e ca lemnul traforat putrezeste usor (mai ales dupa 80 ani de dezinteres fata de el) si se repara mai greu ... pentru multi, e mai usor sa bagi un termopan sau, si mai simplu, se demolezi cu totul. Pacat!

    RăspundețiȘtergere
  2. Poate intr-o buna zi ne vom trezi, desi nu ( mai ) cred.

    RăspundețiȘtergere