Wolfsburg 2008 "Welcome home!" Ep. 1

Anul 2008 a insemnat si prima mare calatorie cu Cainele ( Variantul Typ 3 pt necunoscatori . Calatoria s-ar putea numii cu Variantul de la Est la Vest ( si retur ;), 6000 km, 8 tari si cam tot atitea capitale.

Momentul nu a fost intamplator ales: la Wolfsburg Volkswagen sarbatorea 70 de ani de existenta ( si ) printr-o intrunire a posesorilor de VW clasice. Cum Wolfsburg-ul e un soi de Mecca a iubitorilor de VW, calatoria si prezenta mea la intrunire a devenit imperios necesara. Doar hagilacul e obligatoriu, nu?



Desi sunt foarte tentat sa fac un serial cu intreaga plimbare prin Vestul Iuropei noastre dragi, am sa ma limitez, pentru inceput, strict la intrunirea de la Wolfsburg. Evenimentul s-a tinut intre 20-22 Iunie, fiind desfasurat sub lozinca "Welcome home!". Am sa incerc in cateva episoade sa va prezint orasul, organizarea evenimentului, masinile participante, muzeul, fabrica ...ma rog, povesti care sper sa va placa.

La Wolfsburg n-am ajuns cu mana goala ( cum zice romanul ) ci cu oarecum excentricul meu prieten Mishu calare pe la fel de cunoscutul lui VW Bus albastru.

Coborat de pe autostrada, intru in oras si dau cu ochii de celebrele cosuri ale fabricii Volkswagen. Credeti-ma ca nu stiam ce sa fac cu nodul din gat. Visul devenise realitate!

La intrunire am ajuns primii, cu o seara inaintea deschiderii oficiale, un pic dupa sosirea organizatorilor si am plecat ultimii ( dupa ce organizatorii si-au strans calabalacul ).

Cateva cuvinte despre organizare.

Evenimentul s-a desfasurat pe un platou aflat intr-un parc in imediata apropiere a stadionului din Wolfsburg si a Baden-ului ( baia publica despre care o sa mai vorbim ).

Proaspat ajunsi...

In taxa de participare intra micul dejun, vizita la muzeu, turul fabricii, cate o juma' de ora in fiecare zi la baia publica, camparea si alte trasnai de care nu-mi mai aduc acum aminte .

Cortul mare, alb, din fotografia de mai jos era sala de mese pt micul dejun, sala de dans seara si biserica unde s-a tinut slujba Duminica dimineata. Pe un ecran in interior, pe toata durata evenimentului, au rulat filme de epoca realizate in fabrica Volkswagen.

La putin timp dupa noi a au ajuns si doi domni din Austria ( cam pe la vreo 60 de ani ) cu un Schimwagen pe platforma.

De cum au ajuns, l-au dat jos si au inceput sa faca ture cu el pe platou. Era prima data cand vedeam o astfel de minunatie produsa de VW. Dar schimwagen-elor si kubelwagen-elor participante promit sa le dedic un episod aparte.

Pana seara au continuat sa soseasca vw-uri din oras si din apropiere.

Si o poveste de final pentru episodul de azi. Dupa ce am dat mana cu organizatorii, am parcat masina, am intins cortul, mi-am baut prima bere, am zis ca-i momentul sa fac si cativa pasi pentru cercetarea imprejurimilor. Trebuie spus ca ne-am campat la marginea platoului langa o liziera de copaci.

Zic: "hai sa vedem ce-i in spatele lizierei!"

In spatele lizierei era un alt platou cu iarba si inconjurat pe toate laturile de copaci sau padurice ( cum vreti sa-i spuneti ). Eram intr-un mare parc, care, curios, era pustiu. Cu ochii incetosati de orele de condus si de venirea serii ( poate si berea tulbura nitel imaginea ) zaresc pin iarba inalta, aflata pe platou, niste animale ce colcaiau pe acolo. Data find dimensiunea concluzia imi vine repede in minte si ma face sa ma scutur : chhh sobolani!

"Baaa da cata guzganii au astia! si mari si multi!" ca erau precum turcii din Povestiri Istorice: "cata frunza si iarba". Deja ma gandeam sa strang cortul si sa dorm in masina cu geamurile inchise pentru a nu fi atacat de neplacutele rozatoare. Circumspect ma apropii sa-i vad mai bine. Am rasuflat usurat. Erau... iepuri de camp.