Blog-ul incotro?

Probabil ca cei cativa cititori ai acestui blog se intreaba incotro se indreapta acesta? Cum s-a ajuns de la VW Typ 3 la paftale militare, la numismatica sau garaje din Bucurestiul interbelic. O explicatie rapida ar fi ca toate sunt pasiuni sau preocupari ale autorului. De fapt lucrurile sunt un pic mai adanci.

Daca generezi o cautare cu "Gogu", pe paginile scrise in limba romana, pentru o informatie concreta si relevanta asupra unui subiect primele pagini gasite sunt in general comerciale, de anunturi sau link-uri catre articole de presa ce au mai mult sau mai putin de a face cu subiectul. De fapt oferta net-ului in limba romana este foarte saraca. OK, probabil nu vom putea concura niciodata cu paginile scrise in engleza, franceza sau germana dar in conditiile in care lumea reala se muta cu bagajele in lumea virtuala ( in bagaje intrand si cultura sau istoria unei natii nu doar firmele imobiliare, cele de "erotic massage" sau marire ori micsorare de componente anatomice ) este necesar sa ne mutam si noi romanii acolo cu lucrurile noastre.

Am sa incerc sa dau si un exemplu zic eu relevant: fotografiile de epoca. In America sit/blog-ul Shorpy publica fotografii, cu o vechime de peste 50 de ani, de o calitate si la o rezolutie uimitoare ( sunt peste 600 de pagini de fotografii!!! ). In Germania bundesarhiva are o colectie impresionanta de fotografii si documente facute publice pe net. Exemplele ar putea continua cu arhiva foto a revistei Life sau videoclipurile celor de la Copal . Initiativa celor de la English Russia a facut cunoscuta Rusia pe net cu bune si rele dar si cu fotografii de epoca uimitoare. La noi lucrurile debuteaza timid cu o initiativa oficiala de publicare a arhivei foto comuniste ( sincer saracia fotografiilor ma uimeste! rar mai vezi si altceva decat grupuri de tovarasi ) si cu mai multe initiative private care raman din nefericire reduse ca dimensiuni dar cu materiale foarte interesante: muzeul de fotografie , rezistenta urbana sau cateva alte asemenea.

Bine aici putem sa ne lamentam cu soarta noastra de popor mic si prigonit sau putem sa facem cate ceva sa umplem golul. Auzeam cu ceva timp in urma o discutie la radio: o domnisoara sunase si spunea ca are o colectie impresionanta de servetele. Cei de la radio i-au replicat ca sigur in SUA este unul care are o colectie de o suta de ori mai mare. Da, poate asa este dar macar avem si noi si trebuie sa facem cunoscut acest lucru. In viitor daca cultura ta nationala ( cuvinte mari dar care inseamna foarte multe lucruri: de la pictorul Grigorescu la branza de sibiu sau caini maidanezi ) nu va exista pe net nici natia ta nu va exista!

De aceea cu totii, cei ce avem cu ce, mai mult sau mai putin ( si domnisoara cu servetelele dar si pasionatii de fotografii sau fluturi ), trebuie sa contribuim la formarea unei culturi virtuale nationale si a unei identitati virtuale nationale.

In spiritul acestor idei voi continua sa public pe blog si lucruri legate de Volkswagen si de Variantul meu dar si lucruri legate de istorie si arheologie, istorie militara sau tehnica.

Vizionare placuta!