Fresca ultimului voevod?*

In 1985 biserica Manastirii Mihai Voda ( ctitorita de Mihai Viteazul in 1594 ) este translatata impreuna cu turnul clopotnitei pe o distanta de 289 m si o diferenta de nivel de 6,2 m. Comunistii demolasera in prealabil zidul de incinta si anexele manastirii ( cladiri ce adapostisera pe rand resedinte domnesti in sec XVIII - XIX, un spital militar in 1828-1829 si ( in final ) Arhivele Statului ). Ce n-au stiut demolatorii istoriei nationale la translatare este ca odata cu biserica au fost salvate si cateva fresce de mare valoare pentru istoria interbelica a Romaniei, daca stiau probabil o scapau nitel pe jos cat sa se ciobeasca putin, astfel, avand motivul daramarii definitive.

Sursa foto aici.

Biserica Mihai Voda si clopotnita vedere actuala.

Pentru a intelege valoarea de simbol a Bisericii Mihai Voda pentru perioada interbelica trebuie sa ne intoarcem pe firul istoriei...

In 1916 regele Ferdinand I spre a rasplatii faptele de eroism ale ofiterilor in fata inamicului creaza ordinul militar Mihai Viteazul ( Legea din 21 Decembrie 1916, in Mon. Of. Nr223, din 25 Dec 1916 ).

"Ordinul are trei clase, incepand dela clasa III pana la casa I, care este cea mai inalta decoratiune de rasboi. Numarum membrilor este nelimitat.

Insemnul ordinului se prezinta astfel: Cruce treflata, smaltuita albastra si cu marginile de aur; in centru ei, cifra de aur incoronata a regelui Ferdinand I, iar deasupra, coroana regala de aur. Pe revers crucea este smaltuita tot albastru si poarta data 1916.

Panglica este de culoare rosie-visinie, cu dungi de aur la margini.

Ordinul Mihai Viteazul cl a III-a

Deosebirea intre clase consta numai in marimea crucii, dar cea de cl. I se poarta ca o placa fara panglica si fara coroana.

Ordinul Mihai Viteazul Cl. I
Nu exista regulament al acestui ordin, astfel ca modalitatile conferirii si purtarii decoratiei s'au stabilit prin uz. In orice caz, este considerat ca cel mai inalt ordin militar romanesc.
( sublinierea imi partine )

Prin legea din 12 Mai 1927 ( Mon.Of. Nr. 105 din 15 Mai 1927 ), se acorda ofiterilor decorati cu ordinul Mihai Viteazul anumite avantagii ( ... ) se dau gratuit proprietati rurale in loturi individuale de cate 25 jugare; locuri de casa in orase si sate, de cate 500 mp, pe care le pot plati in 20 rate anuale, apoi dreptul de a calatori gratuit in clasa I pe retele CFR, ale Navigatiei fluviale si ale Serviciului maritim roman ( S.M.R. ) " ( Citat din Enciclopedia Romaniei 1938 ) .

Din 1920 biserica Mihai Voda devine sediul cavalerilor Ordinului Mihai Viteazul.

Intre 1928-1935 manastirea este renovata iar pictura interioara a bisericii este refacuta de pictorul Costin Petrescu in stil neobizantin intr-un tot unitar ce serveste ideii de sediu al unui ordin militar de slavire a eroilor neamului. Cred ca pot afirma fara sa gresesc ca artistul a fost influentat in decorarea interiorului bisericii de ideea Biserici Memoriale Kaiser Wilhelm din Berlin.

Dar sa vedem cum se prezinta interiorul bisericii in acest moment:

In stanga intrarii pe peretele pronaosului ( ce acum face corp comun cu naosul ) se afla pictati in marime naturala: Mihai Viteazul si Doamna Stanca ca ctitori ai bisericii sustinand in maini sfantul lacas, pe fundal stema domnitorului cu insemnele celor trei tari romane unite 1600. Domnitorul Mihai Viteazul este reprezentat in armura, cu manta de cavaler pe poalele careia este brodata stema Tarii Romanesti, pe cap avand celebra caciula.

Ctitorii bisericii: Mihai Viteazul si Doamna Stanca. In stanga sus se poate citii "MIHAI VITEAZU Ctitorul bisericii".

In dreapta intrarii ( pictati tot in marime naturala ) se gasesc MS Regele Ferdinand I si MS Regina Maria incoronati in tinuta de gala avand in spate stema regala ( mica ) a Romaniei Mari . Locul lor similar cu al ctitorilor lacasului nu este intamplator: Regele fiind fondatorul Ordinului ce-si avea aici sediul.

Regele Ferdinand I si Regina Maria. Pe fresca in coltul stanga sus se poate citi pe patru randuri: "FERDINAND I

Regele tuturor romanilor

Intemeietorul ord. ostasesc

Mihai Viteazu"

Nu pot sa nu remarc frumusetea deosebita a Reginei ...

Vedere catre pronaos dinspre altar.

Cele doua fresce sunt pictate intr-un registru artistic similar fiind cu siguranta opera aceluias pictor.

Pe peretele nordic si sudic al pronaosului se gasesc doua fresce de data recenta ce nu au decat tangential de a face cu Ordinul Mihai Viteazul ( ( fresca aflata pe peretele sudic il infatiseaza si pe Maresalul Ion Antonescu in ipostaza de cavaler al Ordinului decorat cu ordinul Mihai Viteazul cl a III-a!!! ) si nimic comun cu amenajarea interbelica a sediului Ordinului.

Maresalul intr-o companie ecleziastica...

In naos aproape de pronaos ( vezi si fotografia de ansamblu a pronaosului de mai sus ) pe peretele sudic avem zugravita imaginea MS Mihai I in uniforma militara avand pe fundal stema ( mica ) a Romaniei ( vom reveni asupra acestei fresce ) .

Pe stalpii ce sustin bolta naosului gasim doua picturi neobisnuite pentru o biserica dar care se inscriu in tabloul general al sediului Ordinului militar.

Pe stalpul sudic avem o familie de tarani aflati la coltul unei case taranesti ( batran, mama cu copii ) intr-o ipostaza ce sugereaza actul rugaciunii.

Familie de tarani rugandu-se...

Pe celalalt stalp avem o imagine de front cu soldati, in uniforme militare romanesti si casti de tipul Adrian specifice primei conflagratii mondiale, surprinsi intr-o ipostaza ce sugereaza rugaciunea desi doar unul din cei trei militari este cu casca scoasa.

Militari pe front in timpul primul razboi mondial ...
Pe bolta sustinuta de cei doi stalpi este pictata efigia ordinului sustinuta de doi ingerii.

Ingeri sustinand Ordinul Mihai Viteazul.
In acest caz simbolistica este evidenta, desi ordinul militar se adreseaza strict ofiterilor: pe taranii, ca principala patura sociala a tarii, si pe soldatii ( fiii si tatii celor din prima imagine unde acestia lipsesc din cadrul familiei ) pictati pe cei doi stalpi se bazeaza efortul de razboi si implicit membrii Ordinului Mihai Viteazu. Este un frumos gest de recunoastere a meritelor unui popor format la aceea data in majoritatea lui din tarani. Ca urmare a evenimentelor primului razboi mondial in 1921 Regele Ferdinand va initia si reforma agrara.

Insemnul ordinului, crucea treflata cu cifra regelui Ferdinand in centru, se regaseste in mai multe locuri din biserica: pe interiorul boltilor ferestrelor in spatiile ce separa medalioanele din "rotonda" naosului.

La dreapta si la stanga altarului cele doua abside laterale formeaza o rotonda, un sanctuar, in care avem pictati in stil neobizantin opt sfinti militari si cei doi Sfinti Imparati dupa cum urmeaza:

In stanga altarului: Sfintii mucenici Mercurie, Iacob Persul, Eustatiu si Sfintii Imparati Constantin si Elena.

Sfintii militari si Sfintii Imparati aflati in stanga altarului...
In dreapta altarului Sfintii Mucenici: Nistor, Teodor, Mina, Victor si Vicentiu.

Cei cinci Sfinti militari aflati in dreapta altarului...
Prezenta acestor sfinti militari intregeste si defineste simbolic inca odata caracterul asezamantului de sediu al cultului eroilor militari.
Sa revenim un pic asupra frescei cu tanarul Mihai I. Ce surprinde in primul rand este absenta oricarui inscris explicativ pe pictura. Daca in cazul lui Mihai Viteazul, a Doamnei Stanca, a lui Ferdinand sau Reginei Maria avem inscrisuri explicative pictate odata cu respectivele fresce, in cazul MS Mihai I nu avem decat cifra regelui un "M" incoronat care ar face trimitere la statutul regal al personajului. Aceasta situatie m-a dus cu gandul ca suntem in fata unei fresce ce-l infatiseaza pe Marele Voevod Mihai si nu pe Regele Mihai. Este foarte posibil ca spatiile ocupate acum in pronaos de frescele noi cu Maresalul si Inaltii Prelati sa fi fost ocupate initial de regele Carol I langa Ferdinad si de Carol II ( membru al Ordinului si un aprig sprijinitor al acestuia, vezi mai jos fotografia cu Regele Carol II in tinuta de Cavaler al Ordinului) in stanga intrarii langa Domnitorul Mihai Viteazu.

Mihai I Mare Voevod sau Rege?

O analiza a frescei ofera elemente pentru datarea acestei. Sa privim la detaliul de mai jos:

Mihai I tine in mana stanga o casca modelul olandez ce a intrat in dotarea Armatei Romane incepand cu anul 1939. Acest detaliu constituie un terminus post quem de datare, fresca nu a fost realizata inaintea anului 1939, de fapt si stilistic difera de frescele pictate in perioada 1928-1935.

Uniforma de ceremonie in care apare de obicei Marele Voevod Mihai este cea de mai jos:

Regele Carol II in tinuta de Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul si Marele Voevod Mihai la o defilare.
( sursa celor doua fotografii: Enciclopedia Romaniei 1938 )

Odata cu adoptarea noilor uniforme in 1939 se renunta la epoletii cu franjuri la tinuta de gala in favoare unei uniforme simplificate ca cea din fresca noastra. Mihai I abia la data de 6 Septembrie 1940 devine Rege al Romaniei pentru a doua oara, in perioada 1930-1940 purtand titlul de "Mare Voevod de Alba Iulia" .

Termenul ante quem al frescei, data maxima la care putea fi executata fresca este data de absenta din decoratiile cu care este infatisat Mihai I tocmai a Ordinului Mihai Viteazul. La 8 Noiembrie 1941, Regele Mihai I, in calitatea sa de maresal si comandant suprem al armatei romane este decorat cu toate cele trei clase ale Ordinului Mihai Viteazul, fiind unicul detinator in aceasta situatie, alaturi de maresalul I Antonescu.

Desi am stabilit care sunt limitele temporale in care putea fi pictata aceasta fresca 1939 - Noiembrie 1941 nu putem afirma daca ne aflam in fata Marelui Voevod Mihai sau in fata MS Regele Mihai I.
Toate aceste superbe fresce au supravietuit celor aprope 50 de ani de comunism fiind acoperite probabil cu tencuiala (inca n-am aflat daca peste ele a fost pictat altceva). Dupa revolutie frescele au fost scoase din nou la lumina prin indepartarea/spalarea acoperiri protective. Asta este si motivul pentru care acum culorile au un aer sters dar care nu stirbeste cu nimic frumusetea lor.

Un gand frumos si o pioasa rugaciune pentru toti aceia care si-au riscat viata sa pastreze acest important monument al arhitecturii medievale si al artei oficiale interbelice romanesti.

Ancadramentul scluptat al usii datand din 1711 este strajuit in partea de jos de doi lei afrontati.

Leu detaliu.
*In text am incercat sa pastrez forma interbelica "voevod" in defavoarea grafiei actuale "voievod".

Un plumb pentru 9 Mai

9 Mai 1877 Romania isi declara independenta si o castiga, asa cum frumos spunea in versuri Vasile Alecsandri, "Prin foc, prin spangi, prin glonti, prin fum,/Prin mii de baionete".

In urma cu 20 de ani primeam de la unchiul meu Rades Romeo ( Dumnezeu sa-l odihneasca! ) o bucata de istorie, un "plumb" din razboiul de independenta. L-am pastrat in tot acest timp cu veneratia unei relicve sfinte. Desi am uitat sa-l intreb pe unchiul meu provenienta glontului, mereu mi-am imaginat ca el se afla in posesia familiei de atunci, din 1877, ca un stramos la adus de langa o reduta turca in vesnica amintire a acelui moment. Astazi, celor care n-au uitat ca 9 Mai inseamna pentru noi romanii in primul rand 9 Mai 1877, le arat aceasta frantura de istorie si le spun ca la Muzeul Militar pot sarbatorii ziua independentei Romaniei ;) intr-un fel special.

9 Mai

Cateva zile ne mai despart de momentul in care toate buletinele de stiri, prin voci mai mult sau mai putin blonde, ne vor face cunoscut ca de 9 Mai sarbatorim ziua Europei.

Ce e 9 Mai 1877? Sau 9 Mai 1945? Greu de spus. Aceste date sunt inceputuri si vorba poetului ( L. Blaga ): "orice inceput se vrea fecund".

La 9 Mai 1877 aparea o noua tara independenta in Europa. Ce s-a ales din aceasta tara vedem zilnic: pe strada, la tevelizor ... Ce a mai ramas din simbolurile lui 9 Mai 1877? Pai un pod ce sta sa se prabuseasca la Cernavoda si cateva nume Rahova, Plevna, Grivita, care acum reprezinta doar cateva cartiere din Bucuresti in care ti-e rusine sa spui ca locuiesti.

Berlin 9 Mai 1945 o nebunie lua sfarsit, dar orice sfarsit e un nou inceput.

( sursa foto arhiva Life )

O tara disparea pentru a se naste din nou si pentru a face o noua Europa in care, din fericire, ne gasim si noi urmasii lui 9 Mai 1877.

Incepand de azi va propun sa sarbatorim 9 Mai printr-un mini serial cu lucruri ce se leaga cumva de aceasta data, si de una si de celalalta, o excursie in Berlinul de acum privind catre Berlinul de atunci, fotografii, povesti si ce-mi mai trece prin cap.

In armata la cavalerie

Azi va propun o fotografie cu un cavalerist, mai exact bunicul meu Tomozei Constantin ( in foto apare calare ) si un coleg de arme necunoscut. Fotografia realizata in perioada interbelica este nedatata. Informatiile oferite de aceasta imagine nu sunt foarte numeroase, practic se poate dovedi un instrument util doar pentru studiul sau exemplificarea uniformelor militare specifice

epocii.

Ca imagine poate starni nostalgia oricarui barbat care si-a satisfacut serviciul militar obligatoriu. Generatii intregi si-au facut "poza din armata", pe care cu mandrie, au trimis-o acasa. Era dovada trecerii intr-o noua varsta, intr-o noua etapa a vietii.

Desfiintarea servicului militar obligatoriu a fost o greseala cu consecinte nebanuite in timp: o populatie din ce in ce mai indisciplinata, generatii lipsite de simtul responsabilitatii sau al datoriei civice, de cunostiinte militare minime, etc.
Revenind la fotografia noastra nu pot sa nu apreciez vitalitatea debordanta a personajului aflat in picioare langa cal. Imi imaginez, ca dupa ce fotograful si-a facut datoria, a dus trompeta la gura si a cantat ceva vesel.

Fotografia a fost realizata pe hartie Kodak tip "carte postala" numai buna de expediat familiei sau poate iubitei insotita de cateva ganduri scrise pe spate.

Un monument uitat al Regimentului 2 Rosiori?

In memoriam col. dr Cr. M. Vladescu

In colectia mea de fotografii se gaseste si cea de mai jos, aflata intr-o stare nu tocmai buna. A fost recuperata dintr-un garaj cu umiditate foarte mare, deteriorata, cu inscrisurile aflate pe spate, in general, ilizibile.

Fotografia surprinde in centru un monument al Regimentului 2 Rosiori iar in spatele acestuia o cladire.

Numele Regimentul 2 Rosiori este legat de celebra "Sarja de la Prunaru" . In ziua de 28.11.1916 cavalerii Regimentului 2 Rosiori au atacat trupele germane intr-o sarja de cavalerie care s-a soldat cu moartea eroica a aproape intregului regiment.

Celebra actiunea a Regimentului 2 Rosiori se face cunoscuta publicului si prin doua monumente ce au supravietuit pana la noi.

Primul monument se afla langa satul Prunaru pe soseaua ce duce de la Bucuresti la Alexandria. Monumentul se afla in apropierea locului unde s-a desfasurat celebra sarja de cavalerie si este compus dintr-un cimitir militar, un osuar si un monument de piatra.

Cel de-al doilea monument dedicat "Sarjei de la Prunaru" si implicit Regimentului 2 Rosiori se afla la Iasi fiind cunoscut si ca "Statuia Cavaleristului in atac" .

Revenind la fotografia noastra in prim plan vedem un monument de piatra, genul obelisc cu statuia unui vultur cu aripile desfacute in varf, tipic pentru monumentele comemorative ale Primului Razboi Mondial. Inscrisul vizibil aflat pe soclul monumentului lamureste scopul sau " MONUMENTUL EROILOR DIN REGIMENTUL 2 ROSIORI MORTI IN RASBOIUL DIN ANUL 1916-1920 PENTRU INTREGIREA NEAMULUI ROMANESC CA PILDA GENERATIILOR VIITOARE".

Pe al doilea segment al obeliscului se afla numele eroilor ofiteri apartinand acestui regiment in frunte cu colonelul Naumescu Gheorghe conducatorul celebrei Sarje de cavalerie de la Prunaru. Ultimul segment, din partea de sus a monumentului, este dedicat eroilor subofiteri si soldati ai regimentului.

In spatele monumentului se afla o cladire cu un etaj ce aminteste ca stil arhitectonic de Academia Tehnica Militara din Bucuresti.

Deasupra intrarii o inscriptie "L 2 ROSIORI" poate fi lesne intregita "REGIMENTUL 2 ROSIORI".

Sub frontonul decorat cu armuri se poate citi partea finala a celei de-a doua inscriptii aflata pe cladire, inceputul fiind acoperit de monument, "INCIPESA MARIA". Intregirea cea mai facila fiind PRINCIPESA MARIA". Dar echilibrul arhitectonic presupune existenta unui alt cuvant inaintea celor doua: "SPITALUL" fiind unul foarte potrivit ca numar de litere.

Sa ne aflam in fata "Spitalului Principesa Maria" apartinand Regimentului 2 Rosiori "Prunaru"? Foarte posibil, dar in ce oras? Cu siguranta este vorba de orasul Barlad unde regimentul si-a avut sediul.

Intrebarea ce-mi staruie in minte este daca aceasta cladire si monumentul se mai pastreaza sau nu?

In fotografie apar si doua personaje: in fata intrarii in cladire, un soldat ce pare a sta de paza, iar langa monument, un civil care se sprijina cu mana de gardul acestuia. Expresia de mandrie a acestuia din urma ma duce cu gandul la un veteran al regimentului. E doar o supozitie.

Datarea fotografiei se poate face dupa anul 1920 dar limita superioara de timp ramane necunoscuta.

Volkswagen-ul si romanii - o fotografie cu semne de intrebare

Pe un sit foarte interesant cu fotografii din Al Doilea Razboi Mondial am gasit o fotografie cu un schimwagen in fruntea unei coloane de tancuri. De problema primelor contacte dintre romani si Volkswagen ne-am mai ocupat si aici cand vorbeam de cel mai vechi Volkswagen din Romania.

Fotografia poarta titlul "coloana tancuri transilvania I" si se gaseste la capitolul Romanian Forces" de pe amintitul sit.

Vazand fotografia, in prima faza, m-am bucurat. Armata Romana a avut pe inventar si o astfel de masina produsa de Volkswagen. Schimwagen-ul fiind o masina foarte interesanta cu tractiune integrala si care se transforma foarte usor in barca cu motor. O minunatie de masina!

Dar studiind mai bine fotografia ( are dimensiuni foarte mici si pare scanata dintr-o carte sau publicatie tiparita ) am constatat ca nu se vede nici un element care sa identifice coloana ca fiind una a armatei romane. Mai mult tancurile aflate in spatele schimwagen-ului nostru sunt tancuri germane grele din care primul este un Tiger 1. Cum nu cunosc ca Armata Romana sa fi avut in dotare astfel de tancuri este foarte probabil ca aceasta coloana sa fie una germana si nu una romana.

Daca-mi permiteti o gluma: avand in vedere ca schimwagen-ului ii lipseste roata de rezerva ( o fi trebuit cuiva la o caruta ) identificare locului, unde a fost facuta fotografia, ca fiind Romania este aparent justificata.

Propaganda in Primul Razboi Mondial Ep. 1

Cu cateva zile in urma uitandu-ma pe fotografiile facute la Muzeul Militar din Paris mi-a fost atrasa aentia de cateva afise de recrutare din Primul Razboi Mondial expuse acolo.

La o privire superficiala afisele propagandistice sunt foarte asemanatoare in cazul tuturor tarilor implicate in prima conflagratie mondiala. Apelul la patriotism, nationalism si eroism este prezent in toate. Diferentele sunt si sunt foarte mari, de la o tara la alta, atat in cazul limbajului folosit cat si al sensibilitatilor nationale atinse.

Sa luam spre exemplu un afis american foarte cunoscut si acum. O personificare a SUA ( unchiul Sam ) cu o atitudine imperativa se adreseaza privitorului "I want you for US Army" ( Te vreau pentru armata americana! ) si cu litere mai mici "nearest recruiting station" ("la cel mai apropiat centru de incorporare" - am incercat o traducere literara ). E greu de crezut ca un astfel de mesaj ar putea fi unul eficient in orice tara a lumii. Sa ne gandim doar cat de convingator ar fi in cazul nostru, al romanilor. Cred ca 99,99 % ar trimite personificare Romaniei la plimbare: "Du-te femeie si vezi-ti de treaba!" ( Stiut fiind ca personificarea Romaniei este o femeie in costum popular cu naframa si chiloti de lana tricotati ). In cazul americanilor se pare ca contractul social functiona pe undeva: statul asigurase conditii cetatenilor, sanse mai mult sau mai putin egale si un nivel de prosperitate invidiat si ravnit de foarte multa lume. Venise randul ca statul sa ceara ajutorul cetatenilor si o facea la modul imperativ. Sunt sigur ca afisul a prins, dovada ca el este folosit si acum in diverse campanii publicitare.

Urmatoarele doua afise de recrutare apartin propagandei britanice. Primul prezinta un leu ( matur cu coama bogata ) aflat pe o stanca. La picioarele lui se afla lei mai tineri. Mesajul principal "The Empire Needs Men!" ( Imperiul are nevoie de barbati! ) este adresat "the overseas states" ( statelor de peste mari ) cu precizarea "all answer the call" ( toate sa raspunda la apel ). In partea de jos a afisului este explicata, sa-i zicem, cauza solicitarii: "Helped by the YOUNG LIONS the OLD LION defies his Foes. ENLIST NOW." ( Ajutat de Tinerii Lei ( coloniile ) Batranul Leu ( Anglia ) isi va sfida dusmanii. Incorporeaza-te acum" ). Este clar un mesaj propagandistic adreasat coloniilor britanice. Mesajul face apel la loialitate dar mai ales la curaj, eroism si onoare ( THE EMPIRE NEEDS MEN ! ).

Al doilea simplist realizat ( o silueta de soldat cu arma in pozitie de lupta ) contine mesajul: "BE READY! JOIN NOW" ( Fi gata! Inroleaza-te acum ) apeleaza tot la ideea anterioara de curaj, onoare, eroism.

Propaganda atinge britanicul acolo unde sensibilitatea lui este mai accentuata adica la orgoliul britanic sau mai frumos spus la prestigiul britanic.

Cam atat pentru azi ...

Un fotograf amator, aparatul sau si doua defilari de acum 70 de ani

Bunicul sotiei mele, Ionel Stanciu din Breaza, pe langa multe alte pasiuni ( in general tehnice ) avea si pasiunea fotografiatului si a fotografiilor. Pana acum au mai aparut pe acest blog alte doua fotografii ce i-au apartinut si pe care le puteti vedea aici si aici . Avea doua aparate de fotografiat un Kodak, pe care il puteti admira mai jos si un altul, Agfa ( daca-mi aduc bine aminte ) gen cutie, care "s-a pierdut" :( .

In urma cu cativa ani, pe cand sotia lui inca mai traia, am facut o selectie de fotografii pentru colectia mea. Printre aceste fotografii se afla si cele doua de mai jos facute cu ocazia unei parade militar-legionare. Fotografiile sunt imprimate pe acelas tip de hartie si sunt aproape convins ca au fost facute cu aparatul Kodak.

Trebuie sa va spun ca abia aseara in timp ce pregateam fotografiile pentru postare si incercam sa-mi dau seama cu ce ocazie avea loc defilarea, am observat ca de fapt este vorba de doua defilari militar-legionare, care se petrec in anotimpuri diferite.

Prima fotografie este facuta vara daca avem in vedere frunzele din copaci. Aparatul de fotografiat a surprins fanfara ( care este una civila ), urmata de un grup de militari care poarta un steag. Militarii au uniforme specifice vanatorilor de munte si saluta conform uzuantelor militare cu salutul militar si nu cel legionar. Sunt urmati de un grup de legionari care defileaza salutand cu bratul drept ridicat. Pe marginea drumului civilii privesc coloana fara sa salute. As indraznii sa avansez ideea ca defilarea are loc in toamna anului 1940 dupa alianta dintre Antonescu si legionari din 4 Septembrie.

In a doua fotografie defilarea are loc toamna tarziu sau iarna: copacii sunt total desfrunziti . In prim plan apar un grup de legionari care defileaza cu bratul drept ridicat conform salutului specific. Acestia sunt urmati de un grup de militari care saluta tot cu salutul legionar. Militarii, avand in vedere uniforma, fac parte tot dintr-o unitate de vanatori de munte. Pe marginea drumului civili saluta coloana cu bratul drept ridicat. Fotografia este facuta cu siguranta inainte de rebeliunea legionara din Ianuarie 1941.

Daca privim cu atentie observam ca ambele fotografii sunt facute in acelas loc si din acelas unghi. Probabil fotografiile sunt facute de Ionel Stanciu din poarta casei unde locuia. Ramane sa aflu unde locuia acesta in perioada respectiva si sa incerc sa identific exact locul in care au fost facute fotografiile. Avand in vedere ca Breaza, cu exceptia unei mici portiuni in centrul orasului, nu a cunoscut sistematizarea comunista, este foarte posibil ca locul sa fi ramas neschimbat... inca.

La aplicatiile militare din 1929 ...

Azi va propun o fotografie facuta in 1929 la Busteni.
Fotografia de grup prezinta, asa cum ne lasa sa intalegem inscrisurile de pe spatele ei, militari ( majoritatea gradati ) din Batalionul 3 aflati in aplicatii militare in toamna anului 1929 la Busteni. Uniforma ofiterului aflat in mijlocul fotografiei (daca am identificat bine este vorba de maiorul Paun Petru ) indica faptul ca ar fi vorba de un batalion de vanatori de munte: Batalionul 3 vanatori de munte. Ce ma intriga este faptul ca toti militarii au chipiu si nu casti de metal cum ar fi fost cazul la o aplicatie militara. Militarii au bocanci cu tinte si majoritatea esarfe albe la gat.

O mentiune merita si cateaua soricar proprietate ( probabil ) a ofiterului din centrul fotografiei.

Centura armata germana

Ieri mi-am luat o centura militara germana din piele de la magazinul kaki - ArmyShop din strada Selari. Pielea este de foarte buna calitate si promite o rezistenta indelungata in timp, iar pretul de 57 lei mi se pare unul onorabil. Centura am luat-o atat pentru colectia personala de efecte militare dar si pentru purtatul zilnic.
Paftaua centurii este realizata din metal prin presare. In centru se afla vulturul german inconjurat de cuvintele " EINIGKEIT RECHT FREIHEIT".

Cuvintele provin din imnul Germaniei ( Das Lied der Deutschen ) a carui muzica a fost scrisa de Joseph Haydn in 1797 iar versurile de August Heinrich Hoffmann von Fallersleben in 1841. Mai exact din primele versuri ale celei de a treia strofe:

"Einigkeit und Recht und Freiheit

Für das deutsche Vaterland!"

"Unitate (si) dreptate si libertate

Pentru patria Germana!"

"Das Lied der Deutschen" este, cu mici modificari, imnul Germaniei din 1922.

O lada britanica de TNT din al doilea razboi mondial

Anul trecut la intrunirea de la Wolfsburg, tinuta cu ocazia implinirii a 70 de ani de Volkswagen, am achizitionat de la un localnic o lada de TNT britanica din al doilea razboi mondial. Prezenta acelei lazi la Wolfsburg nu ar trebui sa surprinda foarte mult stiut fiind faptul ca orasul si fabrica s-au aflat sub controlul britanic dupa incheierea razboiului.

Lada metalica se afla intr-o stare destul de buna, pastrand in interior chiar si eticheta de la ultima umplere. Asa cum se poate vedea, in fotografia de mai jos, aceasta a avut loc in luna Iulie a anului 1944 ( "Filled at H D / 7 / 44" ) .

Lada este inscriptionata pe toate partile cu diverse insemne si combinatii de cifre si litere din care un ochi neavizat nu retine decat TNT .

Aici gasiti un material intreresant legat de munitia britanica cu explicatii privind simbolistica inscriptionarilor si nu numai.

Spre comparatie am pus schema cu explicatiile aferente pentru o lada similara destinata proiectilelor de 40 mm. Mi s-a parut interesant marcajul pentru categoria distantei de siguranta ( safety distance category ) care se face pe baza de X -uri. Lada pentru proiectile de 40 mm are marcat un singur X in vreme ce lada noastra de TNT are vreo 3 X -uri.

Pentru ca-mi place foarte mult aspectul ei general am hotarat sa-i dau o utilitate practica ( pt a o avea aproape si nu aruncata intr-o debara sau magazie ) si am transformat-o in depozit de CD-uri.

Paftale de centuri militare romanesti

In memoriam col. dr. Cristian M Vladescu

Inaugurez astazi o noua rubrica legata de armata ( efecte militare, fotografii de epoca, etc ) ce va purta eticheta "gloria exercitus" ( lat. armata invingatoare ). Aceasta noua rubrica sau serie de postari ( cum vreti sa-i ziceti ) debuteaza in memoriam ( mon ) colonel dr. Cristian M Vladescu.

Fara a putea gresi pot sa afirm ca dl col Cristian M Vladescu a fost unul din ultimii militari de cariera de moda veche. Ca istoric si arheolog si-a legat numele de doua directii de cercetare: armata romana pe limesul alutan si studiul armelor albe. Prima s-a materializat intr-o lucrare de referinta pentru istoria Daciei Romane: "Armata romana in Dacia Inferior" aparuta la Editura Militara in 1983.


Ca istoric militar si militar de cariera si-a dedicat viata studiului uniformelor militare romanesti si cavaleriei. Numeroasele sale studii si cercetari in domeniul uniformelor s-au reunit fericit intr-o lucrare indispensabila studiului armatei romane dar si oricarui pasionat de uniforme si traditie militara "Uniformele armatei romane" aparuta la editura Meridiane in 1977.

In calitate de expert in uniformologie a fost chemat dupa momentul 89 sa-si aduca aportul la conceperea noilor uniforme ale armatei romane. Propunerea sa a fost reantoarcerea la uniformele din anul 1939/1940. Propunere care, cu ceva modificari, a si fost adoptata. Aici intervine un episod anecdotic pe care mi l-a povestit ulterior. La discutia privind insemnele de grad ce urmau sa se faca prin trese, renuntadu-se la stelele de inspiratie sovietica, domnii generali nu au vrut sa renunte la stelele aflate pe umeri si de care erau probabil foarte mandrii. Argumentul lor a fost ca si generalii americani au stele. Ca urmare insemnele de grad pana la colonel sunt cu trese ( pt gradul de colonel trei la numar ), iar pentru generali cu stele ( la uniforma adoptata in 1940 generalii de armata aveau patru trese ) .

Pasiunea pentru cai si cavalerie l-au facut sa lupte in cadrul Asociatia Traditia Cavaleriei" pentru reanfintarea acestei nobile arme in cadrul armatei romane. Din pacate pana la sfarsitul vietii survenit in 1993 nu a reusit sa-si materializeze acest vis.

O lucrare aparuta in conditii grafice deosebite, pentru aceea perioada, cu multe reproduceri color si un continut foarte bogat de informatii legat de uniformele armatei romane in prima jumatate a secolului XX.

Dar sa revenim la paftalele militare romanesti. Prima pafta de astazi este una din anii celui de al doilea razboi mondial. Este fabricata din otel si are reprezentat prin presare un scut cu doua sabii incrucisate cu varful in sus, peste toate fiind suprapusa o casca modelul olandez. Este foarte posibil ca acest model de pafta sa fi fost adoptat in 1939 odata cu casca modelul olandez sau in anul imediat urmator.

Pe spatele paftalei se observa o reparatie ulterioara, axul pe care se afla limba fiind inlocuit cu unul de alama de la o pafta model "comunist".

Cea de a doua pafta este una "comunista" din anii Republicii Socialiste Romania asa cum se vede scris pe stema. Primele modele de paftale "comuniste" erau inscriptionate cu RPR. Stema RSR este realizata tot prin presare.

Dupa momentul 89 au aparut doua serii de paftale: unele lipsite de orice stema sau insemne si unele cu actuala stema a Romaniei. Foarte interesant este ca aceste paftale au avut o indelunga utilizare. In anii 90 inainte de desfintarea serviciului militar obligatoriu soldati aveau in dotare centuri cu toate modelele de paftale inclusiv cea din al doilea razboi mondial, modelul cu "casca olandeza".