Parasesc catedrala si pe o vreme ploioasa si urata o apuc de-a lungul Senei spre Louvre sau mai pe romaneste spus Luvru.
Pe langa Hotel de Ville ( primaria ;) ), nu, nu acolo am stat ci la camping in ceea ce puteai numi satul european dar despre asta intr-un episod viitor.
Ocolind cu dibacia bucuresteanului experimentat baltile si gropile pline de noroi si apa ...stati asa ca de fapt asta-i din filmul cu micul paris, in filmul cu Marele Paris nu apare scena baltilor si noroaielor sau altor mizerii pentru ca acolo strada e spalata chiar si cand ploua.
In capatul unei strazi se vedea Turnul Saint Jacques dar ploua si perspectiva adapostirii la Luvru parea foarte imbietoare.
Asa ca am tinut-o in pas grabit pe langa St-Germain L'Auxerrois...
... pana la Luvru.
In fata aripii dinspre St-Germain
inca este vizibil santul de aparare al palatului. Dar despre Luvrul medieval nitel mai incolo la a doua vizita ;) .
St-Germain pozat de pe treptele Luvrului.
Si poarta de intrare in Luvru ce sunt inclinat datorita simbolisticii s-o datez in vremea lui Napoleon III.
Care duce in curtea interioara "Court Carree" de unde incepe sa se intrevada ...
... pe sub bolta, Marea Piramida.
Marea Piramida, situata in a doua curte ce se deschide spre Gradinile Tuileries, este de fapt intrarea in muzeu.
Fantanile ce o inconjuara sunt strabatute de alei dand impresia ca trecatorii merg pe apa.
Langa ele statuia ecvestra a lui Ludovic al XIV-lea pare sa apere palatul.
Zdrobirea de catre Napoleon a celei de a treia coalitii prin infrangerea austriecilor si rusilor in celebra batalie de la Austelitz in 1805 a fost celebrata prin Arcul de Triumf construit in 1806 in fata Luvrului catre Gradinile Tuileries.
Dar sa ne intoarcem la Muzeul Luvru caci aici minunile se tin lant. Prima minune: era Luni dupa-amiaza si muzeul era deschis.
Apoi urmeaza o a doua: fotografiatul in muzeu este permis!!! Uraaaa !!! Si aici cred ca o mica paranteza nu strica. In toate muzeele si catedralele vizitate in Franta fotografiatul este permis cu respectarea unei reguli minimale ( nu se fac poze cu blitzul ) . Este absolut normal si firesc sa nu limitezi accesul la valori ale umanitatii strict la o privire grabita, la vederi de doi bani sau cataloage cu reproduceri mai mult sau mai putin inspirate. Nu-mi pare rau decat ca n-am avut ocazia, student fiind, sa studiez la Paris, ce lucrari as fi facut!!! dar poate nu-i timpul trecut ...
Pentru ilustrarea regulilor de conduita in muzeu s-au folosit capodopere ce combina intr-un mod inspirat si ludic arta cu regulile civilizatiei. Pe mine m-au convins :) .
Intrarea in muzeu de sub Marea Piramida in fotografia de mai jos. Biletul de intrare costa 9 Euro de persoana si permite vizitarea intregului muzeu ( asta-i un soi de banc: dupa doua zile de vizitat in ritm de mars fortat n-am reusit sa-l strabat pe tot, de vazut nu mai vorbesc). Pretul biletului este mic comparativ cu ce vezi inauntru si cu pretul biletului de intrare la Versailles care, spre exemplu, costa 26 Euro de persoana.
Indiferent cat as bate eu campii nu cred ca voi reusii sa exprim sau sa ilustrez nici a mia parte din ceea ce se afla acolo si sentimentele ce te coplesesc.
Statuile in ronde bosse par a fi opera unei zeitati nebune ce-a impietrit toata mitologia si eroii legendari.
Pana sa vizitez Luvrul am fost orb, abia acolo am inceput sa zaresc frumusetile lumii.
Gata acum stiu ce vreau sa ma fac cand voi fi mare. Vreau sa ma fac Satyr! Sa fugaresc Menade si mai ales Nimfe ...
Un dyonisos/bachus vesel: "Hei prietene ia asculta ceva vesel aici!" - iubesc statuia asta!
Galeria de arta mesopotamiana nu inseamna doar obiecte mai mici sau mai mari ale primei civilizatii umane ce a inventat scrisul, roata olarului, irigatiile si prelucrarea metalelor
ci cladiri si temple aduse cu totul! In poza de mai jos tauri inaripati din palatul lui Sargon II , rege asirian intre 722-705 aChr.
Nu sunt un admirator infocat al culturii mesopotamiene dar Epopeea lui Ghilgames ( e o carte mai veche decat biblia ) m-a impresionat profund. Sunt acolo lucruri care se regasesc in toate marile mituri ale omenirii sau in basmele populare: potopul, viata de apoi, calatoria initiatica, coborarea in infern.
De fapt orice calatorie devine intr-un fel sau altul initiatica.
Un film ce mie mi se pare inspirat de Epopeea lui Ghilgames ( eroul mitic din basorelieful de mai jos ) este "Apocalypse now" cu Marlon Brando in regia lui Francis Ford Coppola.
Va spuneam de muzeul viu unde interactionezi cu exponatele, aici o lupa ce poate fi folosita pentru studiul sigiliilor cilindrice sumeriene.
In linii mari cam asta a fost prima vizita la Luvru, urmeaza si o a doua vizita miercuri ( marti muzeul fiind inchis am dat o fuga pe la Castelul de la Versailles) dar despre astea in episoadele urmatoare.
Oho! dar stiu ca ai stat sa pozezi Luvrul!! Si eu am fotografiat muzee si stiu ca eram chiaun dupa aia. Ma dureau ochii si vedeam incetosat. Mi-era sete si ma dureau toate (mai ales picioarele). Sotia se supara ca termina cu mult inainte. Dar am acum o arhiva grozava si valoroasa de imagini din Viena, Berlin, Munchen, Stuttgart, Budapesta etc. Felicitari pentru fotografierea din alte unghiuri ale unor statui faimoase. E bine ca ai fotografiat la Victoria din Samotrake si prova triremei pe care nu o pozeaza nimeni. Bravo! bravo...
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru toate aprecierile! Da asa e nu sti ce sa faci mai intai: sa fotografiezi sau sa le vezi. M-am gandit ca daca le am fotografiate pot sa le studiez mai pe indelete acasa. Oricum intr-un mare muzeu ajungi la un momnetdat sa nu te mai impresioneze nimic si sa treci blazat ca o gasca prin apa.
RăspundețiȘtergere